Durerea lombară – cauze, simptome și tratament

Durerea lombară reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme medicale ale adultului modern. Tot mai mulți pacienți ajung să spună „mă doare spatele” sau „am durere în zona lombară” fără să știe exact de ce și ce pot face pentru a preveni agravarea simptomelor. Stilul de viață sedentar, postura incorectă la birou, lipsa exercițiilor fizice și stresul zilnic afectează coloana vertebrală lombară și mușchii spatelui, ducând la dureri lombare recurente.

În cadrul Clinicii de Recuperare Medicală, Ortopedie și Neurologie – KINOMED, abordăm durerea lombară într-un mod integrat, prin diagnostic precis, tratamente moderne și programe personalizate de recuperare, cu scopul de a reda pacienților mobilitatea, confortul și calitatea vieții.

Ce este durerea lombară

Durerea lombară, în termeni populari așa-zisă durere de „șale”, este localizată în partea inferioară a spatelui, în zona cuprinsă între coaste și fese. Această regiune susține o mare parte din greutatea corpului și este implicată în aproape toate mișcările zilnice.

De cele mai multe ori, durerea lombară nu este o boală în sine, ci un simptom al unei afecțiuni musculoscheletale, neurologice sau chiar viscerale. Poate apărea brusc sau progresiv și poate varia de la o jenă ușoară până la durere intensă, care limitează activitățile zilnice.

Este cea mai răspândită afecțiune musculo-scheletală de pe glob. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2020 aproximativ 619 milioane de persoane trăiau cu durere lombară, iar estimările indică 843 de milioane până în 2050, pe fondul îmbătrânirii populației. Cu alte cuvinte, dacă te doare mijlocul, ești departe de a fi un caz izolat – și, în majoritatea situațiilor, cauza este una tratabilă.

Anatomia zonei lombare: de ce doare tocmai aici

Zona lombară doare frecvent pentru că este segmentul coloanei care suportă cea mai mare încărcare mecanică. Cele cinci vertebre lombare (L1–L5) preiau greutatea trunchiului și, în același timp, permit flexia, extensia și rotația – o combinație de stabilitate și mobilitate care solicită permanent structurile din jur.

Structurile care pot genera durere în această regiune sunt:

• discurile intervertebrale, care amortizează șocurile dintre vertebre și își pierd elasticitatea odată cu vârsta;
• articulațiile interapofizare (fațetare), care ghidează mișcarea și se pot uza sau inflama;
• ligamentele care stabilizează coloana și se pot întinde la mișcări bruște;
• musculatura paravertebrală și mușchiul psoas, care intră ușor în contractură;
• rădăcinile nervoase care ies dintre vertebre și pot fi comprimate, cel mai frecvent la nivelul L4-L5 și L5-S1.

Când una dintre aceste structuri este suprasolicitată, restul compensează, iar dezechilibrul se traduce în durere. De aceea, durerea lombară apare rar izolat și se asociază frecvent cu alte afecțiuni ale coloanei vertebrale sau cu dorsalgia, durerea localizată mai sus, în zona toracală.

Tipuri de dureri lombare

Durerea lombară se clasifică în funcție de durată și de mecanismul care o produce. Această încadrare nu este un detaliu teoretic: ea decide dacă e nevoie doar de mișcare controlată sau de investigații suplimentare.

Durere lombară acută – cauze mecanice și apariție bruscă

Durerea lombară acută apare brusc, are de obicei o evoluție limitată în timp și poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni. Acest tip de durere este cel mai frecvent determinat de cauze mecanice, care implică suprasolicitarea structurilor musculare, ligamentare și articulare ale coloanei vertebrale lombare:

• Efortul fizic intens sau neobișnuit, mai ales în lipsa unei încălziri corespunzătoare;
• Ridicarea incorectă a greutăților, cu flexia coloanei în locul genunchilor;
• Mișcările bruște, răsucirile sau schimbările rapide de poziție, care pot produce microleziuni musculare;
• Contracturile și întinderile musculare, în special ale mușchilor spatelui lombari;
• Spasmele musculare acute, apărute ca mecanism de protecție al coloanei;
• Entorsele ligamentare lombare, frecvente în activitățile sportive sau profesionale solicitante;
• Suprasolicitarea articulațiilor fațetare, care pot genera durere lombară localizată;
• Statul prelungit într-o poziție incorectă, mai ales la birou sau la volan;
• Poziția incorectă în timpul somnului;
• Dezechilibrele musculare între musculatura abdominală și cea lombară;
• Lipsa activității fizice regulate, care duce la slăbirea musculaturii de susținere a coloanei;
• Traumatismele minore, căzături sau lovituri aparent banale, dar cu impact asupra zonei lombare.

Mulți pacienți acuză durere de spate când stau jos, la ridicarea din pat sau senzația de „înțepenire” lombară dimineața. Deși aceste dureri lombare acute sunt, în majoritatea cazurilor, benigne, ele necesită evaluare și tratament corect pentru a preveni transformarea lor într-o durere lombară cronică.

Echipa KINOMED combină expertiza în Ortopedie, Neurologie și Recuperare Medicală pentru a oferi soluții eficiente pentru durerile lombare. Fiecare pacient beneficiază de evaluare completă și tratament adaptat situației sale.

Durere lombară cronică – durere persistentă și cauze degenerative

Durerea lombară cronică persistă peste 12 săptămâni și este adesea asociată cu afecțiuni degenerative precum:

• spondiloză lombară;
• hernie de disc lombară;
• stenoză spinală;
• boala degenerativă de disc intervertebral;
• artroza interapofizară / interfațetară;
• spondilolistezis;
• calcificări ligamentare;
• microfracturi vertebrale asociate osteoporozei.

În aceste situații, durerea lombară cronică necesită o abordare complexă, care să includă diagnostic precis, tratament personalizat și programe de recuperare medicală, pentru a preveni agravarea simptomelor și apariția complicațiilor neurologice. În cadrul clinicii KINOMED, tratamentul este adaptat fiecărui pacient, cu accent pe controlul durerii, refacerea mobilității și îmbunătățirea funcționalității coloanei vertebrale lombare.

Durere axială, radiculară sau referită

Pe lângă durată, medicul urmărește unde se duce durerea. Durerea axială rămâne în zona lombară și se accentuează la anumite poziții – este tipică pentru cauzele musculare și articulare. Durerea radiculară coboară pe traiectul unui nerv, spre fesă, coapsă și gambă, și sugerează o compresie a rădăcinii nervoase. Durerea referită este resimțită în zona lombară, dar pornește dintr-un organ intern.

Cauzele durerii lombare – de la tensiune musculară la hernie de disc lombară

Durerea lombară poate avea multiple cauze, variind de la probleme simple, funcționale, până la afecțiuni complexe ale coloanei vertebrale lombare sau ale sistemului nervos. Identificarea corectă a cauzei durerii de spate este esențială pentru stabilirea unui tratament eficient și pentru prevenirea recidivelor.

Cauze musculo-scheletale și mecanice ale durerii lombare

Cele mai frecvente durere spate cauze sunt legate de suprasolicitarea structurilor de susținere ale coloanei și includ:

• Tensiunea și contractura musculară, în special la nivelul musculaturii lombare, apărute în urma efortului fizic intens sau a pozițiilor incorecte;
• Întinderile și microleziunile ligamentare, frecvente în activitățile care presupun mișcări repetitive sau bruște;
• Suprasolicitarea mecanică a coloanei vertebrale lombare, cauzată de ridicarea incorectă a obiectelor grele;
• Postura incorectă la birou și menținerea prelungită a aceleiași poziții;
• Sedentarismul și lipsa exercițiilor, care duc la slăbirea musculaturii de susținere a spatelui.

Aceste cauze determină frecvent durere lombară atunci când pacienții stau jos, dar pot implica și rigiditate lombară și disconfort accentuat la schimbarea poziției.

La acestea se adaugă dezechilibrele de curbură ale coloanei, precum hiperlordoza lombară, care modifică modul în care se distribuie greutatea pe vertebre și accentuează solicitarea zonei.

Cauze degenerative ale durerii lombare

Pe măsură ce organismul îmbătrânește, structurile coloanei vertebrale suferă modificări degenerative, care pot deveni surse persistente de durere lombară. Printre cele mai importante se numără:

• Degenerarea discurilor intervertebrale, cu pierderea elasticității și a capacității de amortizare a șocurilor de la nivel lombar;
• Hernia de disc lombară, care poate determina compresia rădăcinilor nervoase și iradierea durerii către membrele inferioare;
• Spondiloza lombară, caracterizată prin apariția osteofitelor și rigiditate articulară;
• Stenoza spinală, prin îngustarea canalului vertebral și apariția durerii la mers sau în ortostatism;
• Artroza articulațiilor interfațetare, responsabilă de durere lombară mecanică cronică.

Aceste afecțiuni pot provoca durere în spate, în partea de jos, senzație de instabilitate și limitarea mobilității.

Cauze neurologice și inflamatorii ale durerii lombare

Atunci când sunt implicate structuri nervoase sau procese inflamatorii, durerea lombară poate deveni mai intensă și mai dificil de controlat:

• Compresia nervilor spinali, în special a nervului sciatic, care duce la sciatică sau lombosciatică, cu durere, arsură, furnicături și amorțeală (parestezii) pe traiectul zonei fesiere, a coapsei, a gambei sau/și a piciorului;
• Sindromul de coadă de cal, o urgență medicală, asociată cu deficite neurologice severe (incontinență urinară, incontinență fecală);
• Afecțiuni inflamatorii cronice, precum spondilita anchilozantă sau diferite forme de artrită.

În aceste situații, durerea lombară este adesea însoțită de rigiditate matinală prelungită și simptome neurologice progresive.

Cauze viscerale ale durerii lombare

Uneori, durerea din zona lombară nu vine deloc din coloană, ci de la un organ intern. Aceste cauze sunt mai rare, dar merită cunoscute pentru că nu răspund la tratamentul obișnuit pentru spate:

• afecțiuni renale – litiaza renală sau infecțiile urinare înalte, care dau durere în flanc, adesea însoțită de febră sau de arsuri la urinare;
• afecțiuni ginecologice – endometrioza, fibroamele uterine sau afecțiunile inflamatorii pelvine, cu durere lombară joasă legată de ciclul menstrual;
• afecțiuni digestive – pancreatita sau anumite suferințe ale colonului, cu durere care trece dinspre abdomen spre spate;
• afecțiuni vasculare – anevrismul de aortă abdominală, o situație rară, dar gravă, cu durere lombară intensă și pulsatilă.

Elementul care le distinge: durerea viscerală nu se schimbă semnificativ atunci când modifici poziția corpului, în timp ce durerea mecanică se accentuează la anumite mișcări și se ameliorează la altele.

Durere lombară pe stânga sau pe dreapta: ce înseamnă

Lateralizarea durerii nu indică, de la sine, o afecțiune anume. Cel mai des, durerea lombară resimțită doar pe stânga sau doar pe dreapta are o cauză musculară: o contractură a musculaturii paravertebrale de partea respectivă, apărută după un efort asimetric, după somn într-o poziție proastă sau după ore petrecute cu greutatea sprijinită pe un singur picior.

A doua explicație ca frecvență este iritarea unei rădăcini nervoase. În acest caz durerea nu rămâne în spate: coboară spre fesă și pe picior, de aceeași parte, și se însoțește de furnicături sau de amorțeală. Este tabloul tipic al lombosciaticii.

A treia posibilitate ține de articulația sacroiliacă, situată între sacru și osul bazinului. Durerea este resimțită jos, într-un singur punct, lângă fesă, și se accentuează la statul prelungit în picioare sau la urcatul scărilor.

Durere lombară sau durere de rinichi: cum le deosebești

Durerea de rinichi este resimțită mai sus și mai lateral decât durerea lombară obișnuită – în flanc, sub coaste – și nu se modifică atunci când te apleci, te răsucești sau schimbi poziția. Durerea musculară lombară face exact invers: are poziții care o agravează și poziții care o calmează.

Semnele care înclină balanța spre rinichi sunt febra, frisoanele, urina tulbure sau cu sânge, arsurile la urinare, greața și durerea care vine în valuri, foarte intensă. Dacă apar, evaluarea medicală trebuie făcută rapid, iar tratamentul nu este unul de recuperare medicală.

Factori de risc pentru durerea lombară

• sedentarism și obezitate;
• vârstă înaintată;
• activitate fizică intensă fără pregătire;
• profesii ce implică stat prelungit pe scaun;
• fumatul;
• stres, dezechilibre musculare și lipsa somnului.

Organizația Mondială a Sănătății include printre factorii de risc pentru durerea lombară nespecifică nivelul redus de activitate fizică, fumatul, obezitatea și solicitarea fizică mare la locul de muncă. Vestea bună este că patru dintre acești factori sunt modificabili – adică lucrezi direct pe ei, prin mișcare și prin organizarea activității zilnice.

Simptome ale durerii lombare – cum se manifestă durerea de spate

Durerea lombară se poate manifesta diferit de la un pacient la altul, în funcție de cauza, intensitatea și durata afecțiunii. Unele persoane descriu o durere ușoară, de tip disconfort, în timp ce altele acuză dureri lombare intense, care limitează mersul, statul jos sau somnul. În multe cazuri, pacienții ajung la medic spunând simplu: „mă doare spatele”, fără a ști exact sursa problemei.

Cele mai frecvente simptome asociate durerii lombare și caracteristicile acesteia includ:

• Durere localizată în zona lombară, care poate fi continuă sau intermitentă și se accentuează la efort, stat prelungit în picioare sau pe scaun;
• Rigiditate matinală, cu senzația de „înțepenire” a spatelui la trezire, asociată adesea cu dificultăți la aplecare, rotație sau îndreptare;
• Limitarea mobilității coloanei vertebrale lombare, pacientul evitând anumite mișcări din cauza durerii;
• Durere iradiată către fese și membrele inferioare, însoțită de parestezii (senzație de arsură sau amorțeală), caracteristică situațiilor în care este afectat nervul sciatic – sciatică sau lombosciatică;
• Spasme musculare lombare, resimțite ca o contractură bruscă și dureroasă a mușchilor spatelui.

Semne de alarmă: când durerea lombară cere consult de urgență

Deși majoritatea cazurilor de durere lombară au o cauză benignă, există situații în care simptomele pot indica o problemă gravă, ce necesită evaluare medicală de urgență. Este important ca pacienții să recunoască aceste semne de alarmă:

• Pierderea sensibilității sau, în special, a forței musculare la nivelul membrelor inferioare, asociate cu dificultăți la mers;
• Slăbiciune musculară progresivă la nivelul membrelor inferioare;
• Amorțeală accentuată sau pierderea sensibilității, mai ales în zona perineală;
• Pierderea controlului vezicii urinare sau al intestinului, simptom sugestiv pentru sindromul de coadă de cal;
• Tulburări de mers sau dificultăți la controlul mișcărilor;
• Durere lombară severă, progresivă, care nu cedează la repaus sau la tratamentul uzual;
• Febră, scădere inexplicabilă în greutate sau antecedente oncologice, asociate durerii lombare;
• Traumatism recent la nivelul coloanei vertebrale.

Apariția acestor simptome impune prezentarea rapidă la medic. Identificarea lor la timp permite intervenția promptă și previne complicațiile neurologice severe. În cadrul clinicii KINOMED, evaluarea promptă permite stabilirea unui diagnostic corect și inițierea tratamentului adecvat.

Cât durează durerea lombară

Un episod acut de durere lombară durează, de regulă, de la câteva zile la câteva săptămâni. Potrivit OrthoInfo, platforma educațională a Academiei Americane a Chirurgilor Ortopezi, aproape orice adult trece printr-un astfel de episod, iar în cele mai multe cazuri durerea se remite de la sine în câteva săptămâni.

Pragul clinic important este de 12 săptămâni: peste această durată, durerea lombară este considerată cronică și necesită un plan de recuperare structurat. Intervalul dintre 6 și 12 săptămâni este fereastra în care recuperarea activă contează cel mai mult, pentru că acolo se decide dacă durerea se stinge sau se instalează pe termen lung.

Ce faci în primele 48 de ore de durere lombară

În primele două zile, obiectivul este să reduci durerea fără să imobilizezi spatele. Iată ce ajută:

• Rămâi în mișcare, în limita durerii. Mersul lejer și activitățile ușoare sunt de preferat repausului la pat, care slăbește musculatura și prelungește episodul.
• Aplică rece în primele 24–48 de ore, câte 15–20 de minute, cu un prosop între gheață și piele – ajută la durerea apărută brusc, după un efort.
• Treci pe cald după primele zile, dacă domină senzația de contractură și rigiditate: relaxează musculatura și îmbunătățește circulația locală.
• Evită ridicarea greutăților, aplecările repetate și răsucirile trunchiului până când durerea scade.
• Alege poziții care descarcă zona lombară: culcat pe spate cu genunchii flectați și o pernă sub ei, sau pe o parte, cu o pernă între genunchi.
• Dormi suficient și încearcă să reduci stresul – tensiunea musculară persistentă întreține durerea.

Repausul prelungit la pat nu este recomandat. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății precizează că analgezicele nu ar trebui să fie tratamentul de primă linie pentru durerea lombară: prima recomandare este activitatea fizică adaptată și terapia prin mișcare. Dacă durerea nu se ameliorează în câteva zile sau apare oricare dintre semnele de alarmă de mai sus, programează un consult.

Diagnosticul durerii lombare – investigații și evaluare medicală

Stabilirea unui diagnostic corect este un pas esențial în tratamentul eficient al durerii lombare. În cadrul Clinicii KINOMED, evaluarea pacientului se realizează etapizat, cu scopul de a identifica cauza exactă a durerii și de a exclude afecțiunile care pot necesita intervenție rapidă.

Procesul de diagnostic include:

• Anamneză detaliată, ce presupune discutarea simptomelor, a momentului de apariție a durerii, a factorilor declanșatori, a istoricului medical și a impactului durerii asupra activităților zilnice, inclusiv depistarea contraindicațiilor specifice anumitor metode de tratament, pentru a evita eventualele riscuri și pentru a implementa un plan terapeutic eficient și personalizat nevoilor pacientului;
• Examen clinic amănunțit, în cadrul căruia medicul evaluează postura spatelui, mobilitatea coloanei vertebrale lombare, zonele dureroase la palpare și eventualele limitări funcționale, împreună cu teste neurologice care permit evaluarea reflexelor, a forței musculare și a sensibilității, esențiale în identificarea compresiilor nervoase, precum sciatica sau lombosciatica;
• Investigații imagistice, alese în funcție de suspiciunea clinică: radiografia evidențiază modificările osoase și alinierea vertebrelor; RMN-ul este investigația de elecție pentru evaluarea discurilor intervertebrale, a nervilor spinali și a țesuturilor moi; CT-ul este utilizat în cazuri selecționate, pentru detalii suplimentare asupra structurilor osoase;
• Electromiografia (EMG), o investigație funcțională care măsoară activitatea electrică a mușchilor și a nervilor, indicată atunci când există suspiciunea unei afectări nervoase, precum sciatica, lombosciatica sau alte neuropatii, și care ajută la stabilirea gradului de afectare și a tipului leziunii nervoase.

Imagistica nu este necesară de rutină. În durerea lombară acută, fără semne de alarmă, radiografia sau RMN-ul nu schimbă, de obicei, conduita terapeutică în primele săptămâni. Ele devin utile atunci când durerea persistă, când apar simptome neurologice sau când există un istoric de traumatism, febră ori afecțiune oncologică.

Pe baza acestor informații, medicii specialiști pot stabili un plan personalizat de tratament, adaptat severității și tipului de durere lombară.

Tratament durere lombară – soluții conservatoare și medicale

Tratamentul modern al durerii lombare nu se rezumă doar la calmarea simptomelor, ci urmărește o abordare complexă, orientată spre reducerea durerii, refacerea mobilității coloanei vertebrale lombare, corectarea cauzelor și prevenirea recidivelor. Alegerea metodei terapeutice depinde de cauza durerii, severitatea simptomelor și particularitățile fiecărui pacient.

În majoritatea cazurilor, tratamentul este inițial conservator, iar intervențiile medicale sau chirurgicale sunt rezervate situațiilor în care durerea persistă sau apar complicații neurologice.

Kinetoterapia pentru durerea lombară

Kinetoterapia are un rol esențial în tratamentul și prevenția durerilor de spate. Aceasta nu doar că ameliorează durerea lombară, ci contribuie activ la întărirea musculaturii de susținere, la corectarea posturii spatelui și la reducerea riscului de reapariție a simptomelor.

Programele de kinetoterapie sunt adaptate fiecărui pacient și includ:

• exerciții de mobilizare și stretching;
• exerciții de stabilizare a coloanei vertebrale lombare;
• exerciții de tonifiere a musculaturii abdominale și paravertebrale;
• reeducare posturală și control al mișcărilor.

În cadrul KINOMED, kinetoterapia este realizată atât prin exerciții clasice, cât și cu ajutorul echipamentelor moderne de ultimă generație, care cresc eficiența terapiei și permit monitorizarea precisă a progresului:

• Huber 360 – o platformă interactivă ce antrenează simultan forța, echilibrul și coordonarea, adaptând automat exercițiile la nivelul și capacitatea fiecărui pacient;
• Synthesys – sistem avansat de scripeți care optimizează postura, simetria corporală și forța mișcărilor, oferind feedback constant pentru corectarea execuției;
• HOMING – Techno Body – tehnologie inteligentă care monitorizează poziția pacientului în timp real și generează programe personalizate de antrenament, crescând eficiența recuperării și siguranța exercițiilor.

Această abordare modernă permite atât tratamentul durerilor lombare, cât și prevenirea recidivelor, inclusiv la pacienții cu durere cronică sau afecțiuni degenerative. Programele de kinetoterapie KINOMED nu doar ameliorează durerile de spate, ci și previn reapariția acestora prin exerciții inteligente, supraveghere constantă și tehnologii de top.

Fizioterapie pentru durerea lombară

Fizioterapia este o componentă esențială a tratamentului conservator, având rolul de a reduce durerea, inflamația și contracturile musculare, precum și de a stimula procesele naturale de vindecare ale organismului.

În cadrul KINOMED, pacienții beneficiază de terapii moderne, eficiente în remiterea durerilor de spate:

• Care Therapy – stimulează regenerarea celulară, reduce inflamația și contribuie la relaxarea musculaturii lombare;
• Terapia HILT – LASER de înaltă intensitate care pătrunde în profunzime, reducând durerea și stimulând repararea țesuturilor;
• Crioterapia – expunerea controlată la frig reduce inflamația, ameliorează durerea și relaxează musculatura spatelui.

Aceste proceduri sunt utilizate complementar kinetoterapiei, pentru a accelera procesul de recuperare și a crește confortul pacientului.

Masajul terapeutic pentru durerea lombară

Masajul terapeutic reprezintă o componentă importantă a tratamentului conservator al durerilor lombare. Acesta are rolul de a:

• relaxa musculatura contractată;
• crește elasticitatea țesuturilor;
• îmbunătăți circulația locală;
• reduce senzația de rigiditate și durere.

Masajul este utilizat atât ca terapie de sine stătătoare, cât și ca metodă complementară kinetoterapiei și fizioterapiei, pregătind musculatura pentru exerciții și prevenind suprasolicitarea.

Tratamentul medicamentos al durerii lombare

Tratamentul medicamentos este indicat pentru controlul simptomelor, în special în fazele acute sau în episoadele dureroase intense. Acesta poate include:

• analgezice;
• antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
• relaxante musculare;
• în anumite cazuri, infiltrații locale sau tratament specific la nivelul nervilor de la nivelul coloanei vertebrale, atunci când există compresii nervoase sau durere iradiată.

Tratamentul medicamentos este întotdeauna asociat cu terapia de recuperare, nu utilizat ca soluție unică pe termen lung. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că analgezicele nu ar trebui să reprezinte prima linie de tratament în durerea lombară. Antiinflamatoarele și relaxantele musculare se iau pe perioade scurte, la recomandarea medicului, iar unguentele antiinflamatoare pot ajuta la durerea superficială, musculară – fără să înlocuiască însă recuperarea activă. Nu lua medicamente pe termen lung fără indicație medicală.

Intervenții chirurgicale pentru durerea lombară

Intervenția chirurgicală este recomandată doar în situații bine definite, atunci când tratamentul conservator nu oferă rezultate sau apar complicații neurologice severe. Cele mai frecvente indicații includ:

• compresia nervoasă severă;
• hernie de disc lombară avansată;
• stenoză spinală cu deficit neurologic progresiv.

Chirurgia este urmată, obligatoriu, de un program de recuperare medicală specializat, pentru refacerea funcțională a coloanei vertebrale. Este important de reținut că doar o minoritate dintre pacienții cu durere lombară ajung să aibă nevoie de operație.

Exerciții pentru durerea lombară

Cele mai utile exerciții pentru zona lombară sunt cele care mobilizează blând coloana și întăresc musculatura care o susține – abdomenul profund, fesierii și musculatura paravertebrală. Le găsești mai jos, împreună cu alte exerciții pentru ameliorarea durerilor de spate.

Câteva reguli de siguranță: exercițiile se fac fără durere – un disconfort ușor e acceptabil, durerea ascuțită nu. Nu se fac în puseu acut sever și nu se începe cu abdomene clasice sau cu ridicări de greutăți. Ideal, programul se stabilește după o evaluare, pentru că un exercițiu potrivit într-o hernie de disc poate fi contraindicat într-o stenoză spinală. La KINOMED, programul este construit de kinetoterapeut pe baza diagnosticului și a evaluării funcționale.

Prevenția durerii lombare – cum să eviți durerile de spate

• Corectarea posturii spatelui în activitățile zilnice, inclusiv la mers, la ridicarea obiectelor sau la statul prelungit pe scaun. Ridicarea obiectelor grele trebuie realizată prin flexia genunchilor, menținând coloana vertebrală lombară într-o poziție neutră, și nu prin aplecarea spatelui. Este important să fie evitate mișcările de ridicare asociate cu rotații sau răsuciri ale trunchiului, deoarece acestea solicită excesiv zona lombară și cresc riscul de apariție a durerilor de spate;
• Exerciții regulate pentru spate și abdomen, care ajută la întărirea musculaturii de susținere și la stabilizarea zonei lombare;
• Menținerea unei poziții corecte la birou, cu spatele drept, umerii relaxați și picioarele sprijinite pe sol, precum și o poziție corectă în timpul somnului;
• Controlul greutății corporale, pentru a reduce presiunea exercitată asupra coloanei vertebrale lombare;
• Pauze regulate la muncă, cu mișcare ușoară sau exerciții de întindere, mai ales în cazul activităților sedentare;
• Renunțarea la fumat și un somn de calitate – ambele apar în lista OMS de factori asociați cu durerea lombară.