Dorsalgie (dureri de spate) – Cauze, Simptome, Diagnostic & Tratament

Durerea de spate este una dintre cele mai frecvente probleme medicale ale vremurilor moderne, afectând persoane de toate vârstele și profesiile. În termeni medicali, această durere poartă numele de dorsalgie – o afecțiune care poate fi ușoară sau severă, acută sau cronică, dar care întotdeauna semnalează un dezechilibru la nivelul coloanei vertebrale sau al mușchilor din jurul acesteia.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 600 de milioane de oameni la nivel global suferă de dureri de spate, acestea reprezentând una dintre principalele cauze de dizabilitate și absenteism profesional în rândul adulților activi.

La Clinica KINOMED, specialiștii în ortopedie și recuperare medicală abordează dorsalgia într-un mod complex: de la diagnostic precis și terapie personalizată, până la programe de fizioterapie, kinetoterapie și masaj terapeutic menite să restabilească mobilitatea, să reducă durerea și să prevină recidivele.

Ce este dorsalgia

Dorsalgia reprezintă durerea localizată la nivelul spatelui, în special între omoplați (zona toracală), dar poate afecta și zona lombară sau cervicală. Termenul medical derivă din cuvântul „dorsum” (spate) și „algia” (durere). Este important de știut că dorsalgia nu este o boală în sine, ci un simptom al unei afecțiuni musculo-scheletale, neurologice sau chiar viscerale (organe interne).

Diferența între dorsalgie, lombalgie și cervicalgie

•       Dorsalgia – durere situată în partea mijlocie a spatelui, corespunzătoare coloanei toracale.
•       Lombalgia – afectează partea inferioară a spatelui (zona lombară).
•       Cervicalgia – apare la nivelul gâtului – posterior – (zonei cervicale) și umerilor.

Toate aceste forme de dureri de spate pot fi izolate sau interconectate, iar evaluarea medicală este esențială pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat.

Tipuri de dorsalgie

Dorsalgie acută vs cronică

• Dorsalgia acută apare brusc, de obicei după o mișcare greșită, o suprasolicitare sau un efort intens. Poate dura între câteva zile și maximum 4 săptămâni.
• Dorsalgia cronică persistă mai mult de 3 luni și poate fi cauzată de afecțiuni degenerative (hernie de disc, spondiloză, artroză)
•  Dorsalgia ce durează între 4 și 12 săptămâni este cunoscută sub denumirea de subacută.

Clasificare după localizare

• Dorsalgie toracală (dorsalgia propriu-zisă) – durere în zona dintre omoplați, adesea asociată cu posturi incorecte sau contracturi musculare.
• Dorsalgie lombară (lombalgie) – afectează partea inferioară a spatelui, frecventă la persoane sedentare sau cu muncă fizică intensă.
• Dorsalgie cervicală (cervicalgie) – se manifestă prin dureri de gât (cervicale) și umeri, uneori cu iradiere spre brațe.

Clasificare după cauză

• Mecanică – cauzată de posturi incorecte, efort fizic excesiv, sedentarism sau mișcări bruște. Este cea mai frecventă formă de dorsalgie și apare adesea la persoanele care petrec mult timp la birou sau în fața calculatorului.
• Inflamatorie – apărută în cadrul bolilor reumatologice sau autoimune, precum spondilita anchilozantă sau artrita reumatoidă. Durerea este adesea persistentă și se accentuează dimineața.
• Degenerativă – asociată cu procese de uzură ale coloanei vertebrale, cum ar fi artroza vertebrală, spondiloza dorsală sau herniile de disc dorsale. Este mai frecventă la vârstnici, dar poate apărea și la tineri sedentari.
• Traumatică – rezultat al unei lovituri, căderi, accident sau al unei solicitări bruște a musculaturii spatelui. Poate fi însoțită de contracturi și dureri acute.
• Funcțională – apare în absența unei leziuni structurale, fiind legată de tensiuni musculare, stres emoțional sau dezechilibre posturale. Este des întâlnită la persoanele cu un stil de viață solicitant sau anxietate crescută.
• Viscerală (reflexă) – durerea de spate poate fi proiectată de la organe interne, cum ar fi rinichii, plămânii sau stomacul. În aceste cazuri, durerea nu are origine vertebrală, dar se resimte la nivelul spatelui.
• Infecțioasă sau tumorală – o cauză rară, dar importantă, reprezentată de infecții vertebrale (spondilodiscită, tuberculoză vertebrală) sau tumori osoase/metastaze care afectează coloana vertebrală.

De ce apare dorsalgia – Cauze

• Leziuni musculare și suprasolicitări – activitățile fizice intense, mișcările bruște sau lipsa încălzirii adecvate pot duce la dureri musculare de spate și contracturi locale, mai ales la nivelul zonei toracale.
• Afecțiuni degenerative

Modificările degenerative ale coloanei sunt cauze frecvente ale dorsalgiei cronice, afectând structurile osoase, discurile intervertebrale și articulațiile mici dintre vertebre.

• Hernie de disc – apare atunci când nucleul gelatinos al discului intervertebral iese în afara inelului fibros, comprimând nervii spinali și provocând durere locală sau iradiată în brațe sau picioare. Aceasta este o cauză frecventă a dorsalgiei toracale sau lombare. 
• Artroză vertebrală – reprezintă uzura și degenerarea cartilajului articular dintre vertebre, ceea ce duce la rigiditate, durere cronică și limitarea mișcărilor spatelui. Această afecțiune poate fi asociată cu dorsalgie acută sau cronică, mai ales la persoanele în vârstă sau cu efort repetitiv.
• Spondiloză – reprezintă modificări degenerative ale vertebrelor și ale ligamentelor în timp, frecvent asociate cu apariția osteofitelor (proeminențe osoase) care pot comprima nervii spinali. Aceasta poate genera dureri de spate persistente, rigiditate și limitarea mobilității. 

Pe lângă durerea localizată, aceste afecțiuni degenerative pot provoca și simptome neurologice precum amorțeli, furnicături (parestezii) sau slăbiciune musculară, accentuând impactul asupra calității vieții.

• Posturi vicioase și sedentarism – una dintre cele mai comune cauze ale dorsalgiei moderne este poziția incorectă a spatelui în timpul lucrului la birou. Lipsa mișcării duce la slăbirea musculaturii paravertebrale și crește riscul de dorsalgie toracală sau lombară.
• Afecțiuni inflamatorii sau viscerale – uneori, durerea toracală de spate poate fi un semn al unor boli interne: afecțiuni cardiace, pulmonare (pleurită, pneumonie) sau renale (litiază).
• Factori de risc:
  • Vârsta înaintată – degenerarea discurilor și articulațiilor face coloana vertebrală mai predispusă la acest tip de durere.
  • Excesul ponderal – suprasolicită coloana vertebrală și mușchii spatelui.
  • Stresul și lipsa somnului – favorizează tensiunea musculară și apariția durerii.
  • Profesii sedentare – statul prelungit pe scaun duce la slăbirea musculaturii posturale.
  • Fumatul – reduce aportul de oxigen și nutrienți către discurile intervertebrale, favorizând degenerarea lor.
  • Efort fizic intens sau suprasolicitare – ridicarea greutăților fără tehnică corectă sau activitatea fizică excesivă poate provoca leziuni musculare.
  • Predispoziție genetică – istoricul familial de hernie de disc, artroză sau spondiloză poate crește riscul de apariție a acestora.
  • Lipsa flexibilității și a forței musculare – mușchii spatelui și ai abdomenului slăbiți nu susțin corespunzător coloana vertebrală.
  • Expunerea prelungită la vibrații – lucrul cu utilaje sau transportul pe teren accidentat poate afecta coloana vertebrală.

Cum se manifestă dorsalgia – Simptome

• Durere localizată între omoplați, în zona lombară sau cervicală
• Rigiditate și limitarea mișcărilor
• Spasme musculare, senzație de tensiune sau arsură
• Amorțeli și furnicături, în special în cazurile cu afectare nervoasă
• Durere iradiată către brațe, torace sau coaste
• Când trebuie să mergi la medic – dacă durerea persistă mai mult de 7 zile, se agravează noaptea, este însoțită de febră, scădere în greutate, incontinență sau retenție urinară, scăderea forței (slăbiciune) musculare sau amorțeli este esențială o evaluare medicală.

Cum se pune diagnosticul pentru dorsalgie

Diagnosticul corect este baza unui tratament eficient. În clinica KINOMED, evaluarea se realizează în mai multe etape:

• Anamneză și examen clinic

Primul pas este o discuție detaliată cu pacientul pentru a înțelege istoricul durerii, momentul apariției, tipul durerii (ascuțită, surdă, constantă sau intermitentă), factorii care o agravează sau o ameliorează. Medicul evaluează postura, mobilitatea coloanei și pozițiile care provoacă disconfort. Această etapă este esențială pentru a stabili un plan de investigații și tratament personalizat.

• Teste neurologice

Aceste teste evaluează funcția nervilor spinali și pot detecta afectarea nervoasă care ar putea cauza simptome precum parestezii (amorțeli, furnicături) sau scăderea forței (slăbiciune) musculare. Medicul verifică sensibilitatea, reflexele și forța mușchilor, oferind informații importante pentru stabilirea tratamentului.

• Investigații imagistice

Pentru a identifica cauzele structurale ale dorsalgiei, se folosesc mai multe metode:

• Radiografie – oferă o imagine clară a vertebrelor, permite depistarea deformărilor, artrozei și osteofitelor.
• RMN al coloanei dorsale – cea mai precisă metodă pentru evaluarea discurilor intervertebrale, ligamentelor și nervilor. Este recomandat în special în cazul durerilor persistente însoțite de scăderea forței musculare sau a tulburărilor sfincteriene (urinare/ de defecație)
• CT (tomografie computerizată) – indicat pentru detalii osoase complexe, de cele mai multe ori când se suspectează afecțiuni de tipul fracturilor sau formațiunilor tumorale osoase sau când RMN-ul nu este posibil.
• Teste de laborator

În cazul suspiciunii de infecții, procese inflamatorii sau boli autoimune, medicul poate recomanda analize de sânge. Acestea pot include teste pentru markeri inflamatori, hemoleucogramă completă sau teste specifice bolilor reumatice.

• Diagnostice diferențiale

Durerea de spate nu este întotdeauna legată direct de coloana vertebrală. De aceea, este important să se excludă boli cardiace, pulmonare sau renale care pot imita simptomele dorsalgiei. Această etapă reduce riscul de diagnostic greșit și asigură siguranța pacientului.

Tratament pentru dorsalgie

Tratament conservator pentru dorsalgie

Majoritatea cazurilor de dorsalgie pot fi tratate fără intervenție chirurgicală.

• Repaus relativ – evitarea efortului intens, fără imobilizare completă.
• Medicamente antiinflamatoare, analgezice sau decontracturante – reduc inflamația și durerea, relaxează musculatura.
• Kinetoterapia nu doar ameliorează durerile de spate, ci și previne recidivele prin întărirea musculaturii și corectarea posturii. La Kinomed, programul de kinetpterapue poate fi realizat prin exerciții clasice, dar și cu ajutorul celor mai moderne echipamente atât pentru a preveni, cât și pentru a trata durerile de spate:
  • Huber 360 – platforma interactivă care dezvoltă simultan forța, echilibrul și coordonarea, adaptând exercițiile la nivelul fiecărui pacient.
  • Synthesys – sistemul avansat de scripeți optimizează postura, simetria corpului și puterea mișcărilor, oferind feedback constant pentru progres rapid.
  • HOMING Techno Body – monitorizează și înregistrează poziția pacientului în timp real, creând programe personalizate de antrenament care cresc eficiența terapiei.

• Fizioterapie/ Electroterapie – reduce durerea, inflamația și contracturile, îmbunătățește circulația la nivel local, stimulează procesul de refacere al țesuturilor:

La KINOMED beneficiați de terapii moderne, utile în remiterea durerilor de spate:

• Care Therapy: stimulează regenerarea celulară și reduce inflamația, ameliorând durerea și relaxând musculatura spatelui;
• Terapia ESWT: undele de șoc mecanice reduc contracturile musculare și inflamația, promovând vindecarea țesuturilor;
• Combina Physys – gama larga de electroterapie (CIF, TENS, Trabert, Galvanizare, CDD) si sonoterapie (US): atenuează durerea, relaxează mușchii și îmbunătățește circulația locală
• Terapia HILT: LASERUL de înaltă intensitate pătrunde în profunzime pentru a reduce durerea și a stimula repararea țesuturilor afectate;
• Crioterapia: prin expunerea controlată la frig reduce inflamația, ameliorează durerea și implicit relaxează musculatura spatelui.
• Masaj terapeutic pentru spate – relaxează musculatura, crește elasticitatea țesuturilor și îmbunătățește circulația.

La KINOMED, fiecare pacient beneficiază de un program de recuperare precis, și personalizat, combinând expertiza terapeuților cu tehnologia de ultimă generație pentru rezultate rapide și sigure.

Tratament invaziv / chirurgical pentru dorsalgie

• În cazurile severe, când metodele conservatoare nu oferă rezultate, se pot recomanda:
• Infiltrații locale – minim-invazive, injecții cu substanțe antiinflamatoare la nivelul zonei afectate.
• Microdiscectomie – îndepărtarea porțiunii de disc care comprimă nervul.
• Fuzionări vertebrale – în cazurile de instabilitate sau deformare vertebrală severă.

Cum prevenim apariția dorsalgiei

• Exerciții pentru tonifierea mușchilor spatelui și ai abdomenului pentru menținerea unei posturi corespunzătoare
• Controlul greutății și stresului – menținerea unei greutăți sănătoase scade presiunea asupra coloanei vertebrale, iar gestionarea stresului previne tensiunile musculare care pot declanșa dorsalgia.
• Ergonomie la locul de muncă – menținerea unei poziții corecte la birou, cu scaunul reglabil astfel încât genunchii să fie la 90°, spatele sprijinit pe spătar, monitorul la nivelul ochilor și tastatura la o înălțime confortabilă
• Activitate fizică regulată – exercițiile cardio și de flexibilitate mențin mobilitatea coloanei, îmbunătățesc circulația și reduc riscul de durere musculară și articulară