Tendinita: ce este, simptome, cum se tratează

Tendinita este o afectiune care apare atunci cand tendoanele, tesuturile care leaga muschii de oase, devin inflamate. Inflamatia poate fi cauzată de suprasolicitare, rani sau accidente.

Tratamentul in recuperere tendinita necesita odihna si interventii specifice, care pot include fizioterapie, kinetoterapie sau tratament antiinflamator. Operatia este rareori necesara. Cu un tratament adecvat, majoritatea persoanelor cu tendon inflamat se recupereaza in cateva saptamani.

Dacă aveți dureri de tendon – dureri in zona articulatiilor, este important sa mergeti la control la un medic ortoped pentru a exclude alte cauze ale durerii, cum ar fi artrita. O data ce a fost pus un diagnostic de tendinita, tratamentul poate incepe.

Odihna este o parte importanta a tratamentului, deoarece permite inflamatiei sa scada, dar, dupa caz, mai mult ca sigur vor fi necesare proceduri de fizioterapie.

Exista multe tipuri comune de tendinita, dar in acest articol vom aborda trei dintre acestea: tendinita de Quervain, tendinita ahileana si tendinita de biceps cap lung.

TENDINITA DE QUERVAIN

Tendinita de Quervain (maladia de Quervain, sau sindromul de Quervain) mai poarta numele si de tenosinovita in literatura de specialitate. Afectiunea a fost descoperita in  1895 si poarta numele unui chirurg elvetian, Fritz de Quervain, cel care a studiat-o.

Tendinita de Quervain este una dintre cele mai frecvente tipuri de tendinita. Este o afectiune care se instaleaza la tendonul articulatiei mainii. Provoaca inflamatie si dureri, iar acestea se amplifica atunci cand este folosit degetul mare (police).

Sportivii sunt cei mai predispusi la aceasta afectiune, din cauza miscarilor de apucare si de rasucire pe care le fac cu mainile. Afectiunea se poate trata cu antiinflamatoare locale si imobilizare in orteze speciale. Daca afectiunea este diagnosticata intr-o faza avansata, atunci medicul de ortopedie-traumatologie poate propune un tratament chirurgical.

Ce este tendinita de Quervain?

Ce este tendinita de Quervain?

Tendinita de Quervain este o inflamatie a tendoanelor din jurul degetului mare. Este vorba despre 3 elemente anatomice (muschiul lung abductor, muschiul scurt extensor si primul compartiment dorsal al mainii) care sunt implicate in miscarile de prindere pe care le efectueaza mana.

Orice inflamatie in aceasta zona poate duce la durere si sensibilitate de-a lungul degetului mare si la incheietura mainii. Este vorba despre o inflamatie a sinoviului (tecii) care inconjoara cele doua tendoane ale muschilor extensori de la nivelul mainii.

Aceste tendoane sunt acoperite de o teaca (numita in literatura de specialitate membrana sinoviala) care are rolul de a proteja. Inflamatia acestei membrane poarta numele de tenosinovita si afecteaza tendoanele (cel al muschiului abductor lung al policelui si cel scurt extensor al policelui).

Ce simptome prezinta tendinita de Quervain?

Tendinita de Quervain are manifestari specifice:

  • durere care apare atunci cand pacientul foloseste policele si pumnul. Cei mai multi pacienti mentioneaza la consult o durere care se instaleaza la nivelul marginii radiale a mainii, durere care se accentueaza odata cu miscarile de prindere pe care le face mana.
  • inflamatie la nivelul stiloidei radiale: disconfortul creste odata cu miscarea policelui si a pumnului.
  • durere la baza degetului mare (este posibil ca zona sa fie umflata).
  • un sunet care este produs la miscarea tendoanelor in tecile inflamate.

Ce declanseaza tendinita de Quervain?

Tendinita de Quervain este declansata in general de folosirea in exces a mainii, ceea ce duce la o uzura a compartimentului de Quervain. Aceasta uzura duce la inflamatia locala.

Daca pacientul a suferit microtraumatisme la nivelul mainii atunci acestea pot sa duca la producerea unei inflamatii care este specifica afectiunii. Tendinita de Quervain poate fi asociata cu sarcina, dar si cu bolile reumatoide.

Categorii de risc

Tendinita de Quervain afecteaza mai ales femeile care au varsta de peste 40-50 de ani. În mod special sunt afectate femeile care au ajuns la menopauza.

De asemenea, exista categorii profesionale care sunt mai predispuse la declansarea acestei afectiuni. Este vorba despre cele care fac miscari repetitive de extensie a degetului mare:

  • pianisti;
  • dactilografe;
  • croitori;
  • jucatorii de volei;
  • jucatori de golf;
  • cei care practica caiac-canoe;
  • mamele care tin frecvent copii in brate.

Motivul este simplu: se foloseste in exces articulatia mainii. Nu este de mirare ca in ultimii ani afectiunea incepe sa fie mai frecventa in randul celor care folosesc frecvent mouse-ul, tastatura sau telefonul mobil. Deloc intamplator, tendinita de Quervain mai este numita si „degetul utilizatorului de mobil”, sau „gamer thumb”.

Cauze si factori

  • Cauza principala a acestei afectiuni este suprasolicitarea mainii in cursul anumitor activitati repetitive.
  • Exista factori predispozanti precum: handbal, volei, bowling, pescuit, folosirea indelungata a mouse-ului si a tastaturii.
  • Tendinita de Quervain mai este numita si „tendinita mamicii”, pentru ca este asociata cu dezechilibrele hormonale din timpul sarcinii, dar si cu folosirea articulatiei pentru tinerea copilului in brate.
  • Activitatile repetitive care presupun apucare, ciupire, tragere, impingere predispun la declansarea acestei afectiuni.

Cum este diagnosticata tendinita de Quervain?

Cum este diagnosticata tendinita de Quervain?

In cazul tendinitei de Quervain, diagnosticul se stabileste in baza:

  • anamnezei;
  • examinarii pacientului;
  • investigatiilor suplimentare: testul Finkestein, testul Brunelli.

Testul Finkestein se realizează astfel:

  • policele este adus in palma si este inconjurat de celelalte degete;
  • pacientul indoaie mana din incheietura catre degetul mic;
  • saca apare o durere la baza degetului mare atunci testul este pozitiv. Daca medicul specialist are nevoie de o confirmare a diagnosticului poate recomanda o ecografie.

Testul Brunelli este o alta versiune a testului  Finkestein:

  • policele este dus spre exteriorul mainii;
  • pumnul este adus in aceeasi directie.

Pentru pacient, este important ca diagnosticul sa fie pusa cat mai repede, pentru ca in acest fel se previn probleme mult mai grave cum ar fi distrugerea tendoanelor.

Este necesar ca in caz de dureri sau disconfort pacientul sa se adreseze medicului specialist, cel care poate pune diagnosticul in baza unor teste simple si-l poate confirma cu investigatii nedureroase: ecografie sau RMN. De altfel, in cele mai multe cazuri, testele in cazul tendinitei de Quervain sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului.

  • scintigrafia osoasa: este o metoda utilizata in diagnosticul patologiei osoase;
  • radiografia carpului (articulatia pumnului): ajuta foarte mult pentru ca evidentiaza eroziuni sau condensari osoase, iar in acest caz acestea sunt semnificative pentru tendinita de Quervain;
  • ecografia: este un instrument util in diagnosticarea tendinitei de Quervain, dar este si unul terapeutic, pentru ca ajuta la ghidarea infiltratiilor cu corticoizi;
  • tomodensitometria: este o investigatie care permite evaluarea tendoanelor, tecilor sinoviale, dar si structurile moi adiacente. Daca se injecteaza intravenos o substanta de contrast este si mai simplu, pentru ca se poate face distinctia intre o leziune degenerativa si o leziune inflamatorie;
  • rezonanta magnetica: examinarea imagistica cu rezonanta magnetica ajuta la diferentierea de afectiuni care au simptome asemanatoare precum artrita carpo-metacarpiana a degetului mare.

Ce tratament exista pentru tendinita de Quervain?

Ce tratament exista pentru tendinita de Quervain?

Scopul tratamentului recomandat de medicul specialist este acela de a ameliora durerea cauzata de inflamatie si de asemenea de a preveni reaparitia disconfortului. Tocmai de aceea, exista mai multe tipuri de tratament care se poate recomanda in cazul tendinitei de Quervain, in functie de gravitatea cazului si de simptomele pacientului.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos presupune antiinflamatoare pentru reducerea durerii sau pentru ameliorarea inflamatiei. Daca medicul recomanda, se pot utiliza infiltratii cu cortizon in teaca tendonului.

Interventie chirurgicala (operatie)

Exista cazuri de vindecare spontana in cazul tendinitei de Quervain, dar de cele mai multe ori este nevoie de tratament medical sau chirurgical.

Tratamentul chirurgical poate fi adus in discutie daca nu se inregistreaza rezultatele dorite in urma tratamentului medicamentos sau de fizioterapie. Interventia chirurgicala foloseste tehnici care elibereaza tensiunea din structurile articulare ale mainii. Durerea dispare imediat dupa operatie.

Imediat dupa operatie, pacientul va primi din partea medicului chirurg o lista de recomandari. Cel mai important lucru este acela ca mana trebuie mentinuta ridicata si este necesara purtarea unei fese elastice. Imediat dupa interventie, pacientul trebuie sa inceapa sa-si miste degetul, progresiv. Aproximativ dupa 3 saptamani pacientul va putea sa-si reia activitatile obisnuite. In multe cazuri, este recomandat un tratament de fizioterapie dupa operatie.

Contraindicatiile operatiei

In cazul tendinitei de Quervain nu exista contraindicatii, cu toate acestea, chirurgul poate face recomandari inainte de interventie. De exemplu, medicul poate recomanda sa nu se foloseasca aspirina sau alte medicamente anticoagulante cu 10 zile inainte de interventie. Daca exista asemenea recomandari, acestea vor fi mentionate in timpul consultatiei preoperatorii.

Complicatiile interventiei chirurgicale

Operatia poate fi urmata si de complicatii. Una dintre acestea este nevrita nervului radial, la care se ajunge prin lezarea intraoperatorie. O alta complicatie care trebuie amintita este subluxatia tendoanelor.

Tratament conservator

Tratamentul conservator are ca scop reducerea inflamatiei, dar si mentinerea mobilitatii degetului mare si prevenirea reaparitiei disconfortului. Acest tip de tratament presupune:

  • repaus: este nevoie de evitarea activitatilor care necesita foarte mult degetul mare. Perioada de repaus poate fi cuprinsa intre 2-4 saptamani;
  • imobilizarea mainii intr-o atela de ghips. Policelul este fixat in usoara extensie;
  • aplicarea unor comprese calde sau reci;
  • utilizarea unor unguente antiinflamatoare;
  • proceduri de fizioterapie: ultrasunet, laser, transfer de energie capacitiv-rezistivă, masaj sedativ, crioterapie, electroterapie. Aceste proceduri au efecte antialgice si antiinflamatoare;
  • proceduri de kinetoterapie: kinetoterapia presupune recuperarea prin miscarea mainii.

Cum evolueaza afectiunea fara tratament

Daca nu este tratata la timp sau adecvat, tendinita de Quervain se agraveaza si duce la disconfort crescut legat de functia de prindere a mainii. Durerile devin mai intense si ajung, in timp, sa se manifeste chiar si in cazul unor activitati care necesita efort redus. Pot fi si perioade in care durerile dispar, dar reapar intotdeauna brusc.

Cum poate fi prevenita tendinita de Quervain?

Tendinita de Quervain nu poate fi prevenita. In schimb, poate fi diagnosticata in primele faze si inceput tratamentul cat mai repede posibil. In acest fel, simptomele se pot ameliora, disconfortul scade sau chiar poate disparea, sansele de revenire sunt foarte reduse.

In concluzie

Tendinita de Quervain este o afectiune a mainii, intalnita adesea la femeile trecute de 40 de ani, dar si la anumite categorii profesionale. Este o afectiune cronica ce se manifesta prin dureri spontane, sau atunci cand este folosit policelul. Disconfortul se amelioreaza in urma tratamentului medical, conservator sau chirurgical.

Nu ezita sa te adresezi medicului specialist in ortopedie-traumatologie ori de cate ori ai o problema cu miscarile corpului.

TENDINITA AHILEANA

Tendinita ahileana este o afectiune comuna care cauzeaza dureri in partea din spate a piciorului, langa calcai.

tendinita ahileana

Cauzele tendinitei ahileene

  • Efortul fizic solicitant;
  • Aliniament neportivit al articulatiilor membrelor inferioare;
  • Dezechilibru muscular pe membrele inferioare;
  • Miscarile repetitive de oprire/pornire sau schimbare brusca a directiei in cazul sporturilor (jogging, tenis, baschet, fotbal);
  • Alergarea pe teren accidentat, denivelat, in panta;
  • Incalzirea inadecvata si antrenamentul incorect efectuat;
  • Persoanele sedentare care incep o activitate sportiva brusca si de mare intensitate;
  • Incaltamintea neadecvata (pantofi cu toc, calapod incomod, trecerea frecventa de la tocuri la incaltaminte cu talpa joasa – balerini);
  • Osteofitoza calcaneana.

Tendinita ahileana: Simptome

  • Initial durere in timpul sau dupa activitatile fizice, ulterior durerea poate sa apara si in repaus;
  • Rigiditate de-a lungul tendonului lui ahile dimineata;
  • Dureri de-a lungul tendonului sau in calcai, dureri ce se agraveaza cu activitatea fizica, in special la urcarea unei pante sau in cazul mersului pe teren accidentat;
  • In timp, apare durere si in repaus, de intensitate mare, continua.

Tratament tendinita ahileana

Aplicarea protocololului R.I.C.E. pana la prezentarea la medic :

R –„rest”: primul pas in reducerea durerii este de a reduce sau a opri complet activitatile care determina durerea;

I -„ice”: plasarea de gheata pe zona cea mai dureroasa a tendonului lui Ahile este de ajutor;

C –„compression”: compresie prin utilizarea unei fese elastice;

E – „elevation”: ridicarea membrului inferior pentru reducerea inflamatiei.

Tratament medicamentos

  • Antiinflamatoare si antialgice cu administrare orala;
  • Topice locale: unguente/creme/ geluri cu substante antiinflamatoare;
  • Infiltratii locale cu PRP (plasma imbogatita cu trombocite);
  • Infiltratii peritendon cu acid hialuronic.

Tratament de recuperare medicala

Fizioterapie

  • Electroterapie cu scop antialgic;
  • LASER – terapie in vederea stimularii proceselor regenerative locale;
  • Crioterapie (Cryo6) pentru ameliorarea inflamatiei profunde;
  • Ultrasunet pentru ameliorarea edemului peritendon;
  • Shockwave pentru stimularea proceselor regenerative dupa ameliorarea fazei acute;
  • Medical taping – pentru a oferi o mai buna stabilitate la nivelul gleznei;
  • Masaj terapeutic – in vederea mobilizarii factorilor inflamatori locali si trecerea lor in circulatie pentru o eliminare mai usoara.

Kinetoterapie

  • Terapie clasica la sala de kinetoterapie;
  • Terapie robotizata pe HUBER 360 – pentru antrenarea tuturor grupelor musculare cu diverse grade de dificultate si pe diverse planuri;
  • Evaluarea mersului si a alergarii in vederea evidentierii deficitelor lantului kinetic care au dus la aparitia tendinitei si ulterior antrenament de mers.

TENDINITA DE BICEPS CAP LUNG

Tendinita de biceps cap lung (biceps brahial) reprezinta inflamatia tendonului muschiului respectiv. Muschiul biceps are 2 capete de origine (tendoane), iar in cazul de fata este vorba de inflamarea tendonului capatului lung al muschiului.

tendinita de biceps cap lung

Cauze si factori de risc pentru tendinita de biceps cap lung

  • Actiunea repetitiva a muschiului – de exemplu in cadrul activitatii profesionale sau sportive este necesara o anumita miscare in mod repetitiv, riscul crescand in conditiile efectuarii incorecte a miscarii respective;
  • Cauze post-traumatice – leziuni ale musculaturii sau tendonului, duc la inflamatie;
  • Sportul de performanta – ce implica anumite miscari si suprasolicitare musculara, implicit suprasolicitarea tendoanelor;
  • Cauze fiziologice – imbatranirea;
  • Cauze endocrino-metabolice – diabetul;
  • Cauze degenerative articulare, abarticulare, afectiuni inflamatorii.

Simptomatologia tendinitei de biceps cap lung – tablou clinic

  • Durere la nivelul articulatiei scapulo-humerale (anterior) care poate aparea ca o durere permanenta;
  • Durerea se agraveaza la miscari repetate si la suprasolicitarea articulatiei;
  • Rigiditate a miscarilor – ce apare in urma durerii ce ingreuneaza miscarile;
  • Mobilitate articulara scazuta – cu cat se creste amplitudinea de miscare (a muschiului afectat) cu atat durerea se intensifica, acest lucru obligand pacientul sa utilizeze pozitii si miscari antalgice, care ulterior vor limita amplitudinea de miscare;
  • Inflamatie la nivelul articulatiei umarului – implicit durere si mobilitate scazuta.

Tratamentul de recuperare

Tratament medicamentos

  • Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau corticosteroizi (AIS) – reduc inflamatia si amelioreaza durerea;
  • Analgezice – calmeaza durerea, dar fara efect antiinflamator;
  • Miorelaxante – controleaza contractura musculara;
  • Injectiile/infiltratiile cu corticosteroizi – se folosesc doar in cazul durerilor severe;
  • Infiltratii cu PRP (plasma imbogatita cu trombocite) pentru a favoriza vindecarea zonei afectate intr-un ritm mai accelerat, evitand efectele adverse ale corticosteroizilor.

Tratament de recuperare medicala

Kinetoterapie

  • Reducerea/ameliorarea durerii – se realizeaza prin exercitii fizice specifice, ori prin masaj;
  • Reducerea/ameliorarea contracturilor musculare – exercitii decontracturante;
  • Mentinerea/redarea mobilitatii articulatiei scapulo-humerale – exercitii specifice coloanei vertebrale,
  • Tonifierea musculaturii afectate –prin exercitii complexe, adaptate pacientului si fazei de evolutie;
  • Corectarea posturii si aliniamentului corpului – in principal posturari;
  • Mentinerea/redarea functionalitatii articulatiei scapulo-humerale – posturari, exercitii fizice specifice;
  • Huber 360 – programe de recuperare special concepute pentru umar, dupa o evaluare in prealabil.

Fizioterapie

  • Curentul galvanic (sau curentul continuu) are efecte analgezice, excitomotorii, vasculotrofice si rezorbtive in functie de modalitatea de aplicare;
  • Curentii diadinamici au avantajul ca durata sedintei este scurta comparativ cu cea a altor curenti electrici si ca determina un efect antialgic prompt;
  • Curentul Trabert are efect antialgic comparabil cu al curentilor diadinamici, dar se aplica o durata mai lunga de timp;
  • Curentii interferentiali – tip de terapie foarte bine tolerata, cu efecte decontracturante, excitomotorii pe fibrele musculare striate cu inervatie normala si pe musculatura neteda, analgetice, miorelaxante;
  • Ultrasunetul – forma de mecanoterapie, utilizata in scop antialgic, miorelaxant, rezorbtiv si vasculotrofic (imbunatatirea circulatiei sangvine locale);
  • Terapia cu LASER are efecte analgezice, miorelaxante, antiinflamatorii, trofice, resorbtive, dar si efect de regenerare tisulara care determina o crestere a capacitatii de vindecare a tesuturilor afectate;
  • Masajul terapeutic segmentar al umarului – produce efecte antialgice prin relaxarea musculaturii, intensificarea circulatiei sangvine locale cu eliberarea de substante chimice cu rol sedativ, scazand astfel durata perioadei de recuperare;
  • Medical taping – relaxarea musculaturii, efect antiinflamator (bandajarea limfatica), preventia miscarilor incorecte in perioada acuta a inflamatiei si de stabilizare articulara.

Terapiile mai sus mentionate vor fi combinate si recomandate de catre medicul de recuperare medicala, astfel incat ameliorarea durerii sa se produca prompt, iar vindecarea tesuturilor sa se produca nu neaparat intr-un mod rapid, ci intr-un mod adecvat si cat mai aproape de starea functionala normala.

Important!

Informatiile cuprinse in acest articol nu tin loc de consult medical specializat. Informatiile despre tratamentele medicale sunt oferite in scop informativ. Orice tratament medical trebuie urmat in urma unei recomandari medicale. Nu ezita sa te adresezi medicului de familie sau medicului specialist pentru consult si tratament, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Surse suplimentare de informare:

Mayo Clinic, „De Quervain’s tenosynovitis”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/de-quervains-tenosynovitis/symptoms-causes/syc-20371332

OrthoInfo, „De Quervain’s Tendinosis”: https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases–conditions/de-quervains-tendinosis/

Cleveland Clinic, „De Quervain’s Tendinosis”:https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10915-de-quervains-tendinosis

MedicalNewsToday, „What is De Quervain’s tenosynovitis?”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/320914