Poliartrita reumatoidă (artrita reumatoidă): simptome, analize și tratament

La KINOMED București, recuperarea în poliartrita reumatoidă începe cu un consult de recuperare medicală și continuă cu kinetoterapie și fizioterapie adaptate stadiului bolii. Mai jos găsești ce trebuie să știi despre simptome, analize, tratament și ce poți face tu, zi de zi.

Poliartrita reumatoidă este o afecțiune inflamatorie sistemică, cronică, autoimună, caracterizată prin afectarea articulațiilor sinoviale, cu distribuție bilaterală, simetrică, ce poate duce la distrucție progresivă articulară și periarticulară precoce.

Ai dureri și rigiditate în articulații care nu trec? Nu amâna evaluarea.

Durerea și umflarea la ambele mâini sau rigiditatea de dimineață nu înseamnă automat poliartrită reumatoidă. Totuși, cu cât boala e identificată mai devreme, cu atât articulațiile pot fi protejate mai bine. La KINOMED, medicul evaluează cauza simptomelor și stabilește investigațiile necesare. Apoi îți recomandă pașii potriviți, de la îndrumarea către reumatolog până la un program de kinetoterapie și fizioterapie adaptat stadiului bolii.

Programează o consultație la KINOMED și află ce se întâmplă cu articulațiile tale și ce ai de făcut mai departe.

Programează-te online sau sună la 031 405 5222.

Pe scurt: sistemul imunitar atacă din greșeală membrana sinovială, care căptușește articulațiile. Boala începe de obicei la articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor. Nu se vindecă definitiv, dar tratamentul început devreme poate aduce remisiunea și poate preveni deformările.

Ce este poliartrita reumatoidă

Poliartrita reumatoidă și artrita reumatoidă sunt două denumiri pentru aceeași boală. Este o boală autoimună: celulele de apărare inflamează membrana sinovială, care se îngroașă și, în timp, erodează cartilajul și osul.

Pacienții cu poliartrită reumatoidă sunt, în principal, femei. Conform OrthoInfo (Academia Americană a Chirurgilor Ortopezi), femeile au un risc de 2–3 ori mai mare decât bărbații. Boala afectează aproximativ 1% din populația globală, potrivit Physiopedia.

Debutul are loc cel mai des între 30 și 60 de ani, deși intervalul diferă puțin între surse (multe ghiduri românești menționează 40–60 de ani). Boala poate apărea însă la orice vârstă.

Cauze și factori de risc

Cauza exactă nu este cunoscută. Medicii consideră că boala apare la persoanele cu predispoziție genetică, după un factor declanșator din mediu. Factorii care pot favoriza apariția poliartritei reumatoide sunt:

  • Sexul – femeile prezintă un risc mai mare decât bărbații de a dezvolta boala;
  • Factorii genetici – nu este o boală moștenită direct, dar anumite gene (de exemplu, variantele HLA-DRB1) cresc vulnerabilitatea;
  • Vârsta – poliartrita reumatoidă apare predominant între 30 și 60 de ani, deși sunt cazuri în care afectarea poate să apară la orice vârstă;
  • Tabagismul cronic – riscul este mai mare la persoanele fumătoare, în special când se asociază și factorul genetic. Este cel mai important factor pe care îl poți modifica;
  • Factori endocrini (hormonali) – hormonii sexuali, în special estrogenul, care are rol de inhibare a unor mecanisme inflamatorii până la menopauză;
  • Factori metabolici – alterarea proceselor metabolice, obezitatea;
  • Factorii infecțioși – infecții în antecedentele personale, fiind incriminat frecvent virusul Epstein-Barr;
  • Factori profesionali – mediul de lucru sau profesii în care există expunere la azbest sau silicați.

Poliartrita reumatoidă: simptome

Primele și cel mai ușor de recunoscut semne sunt cele de durere articulară, în general bilaterală și simetrică, afectând în special articulațiile metacarpofalangiene și interfalangiene proximale.

Primele semne ale poliartritei reumatoide

Boala începe de obicei lent, în câteva săptămâni sau luni. Fii atent la aceste semne:

  • articulații umflate și dureroase la ambele mâini, la încheieturi sau la degetele de la picioare;
  • rigiditate dimineața, care nu trece în câteva minute;
  • oboseală neobișnuită, febră ușoară, scăderea poftei de mâncare;
  • dificultate la gesturi simple: închis nasturi, deschis un borcan, strâns mâna.

Manifestări articulare

  • Afectarea este centripetă (dinspre distal către proximal);
  • Este prezentă redoare articulară matinală, care durează de obicei peste 30–60 de minute;
  • Poate fi prezentă redoare articulară nu doar matinală, ci și după perioade de inactivitate;
  • Semne celsiene prezente – calor (căldură locală), tumor (tumefacție locală), rubor (roșeață locală);
  • Semne generale – astenie fizică, oboseală, fatigabilitate.

Pe măsură ce boala avansează, dacă nu este tratată corespunzător, apar modificări articulare avansate, cum ar fi:

  • deformări ale mâinii (deget în „gât de lebădă”, deget „în butonieră”, police „în Z”, devierea ulnară a degetelor, mână cu aspect de „spate de cămilă”);
  • subluxații cu deviere articulară;
  • luxații (în special atlanto-axială, la nivelul coloanei cervicale);
  • anchiloza coatelor și a genunchilor în flexie.

Treptat, apare incapacitatea funcțională la nivelul zonei afectate, cu răsunet asupra funcționalității, și complicații care pot duce până la pierderea capacității de muncă sau de autoîngrijire.

Manifestări extraarticulare

Fiind o boală sistemică, se poate manifesta și la nivelul altor structuri ale corpului, nu doar la nivel musculoscheletal:

  • Afectare cutanată prin apariția nodulilor reumatoizi subcutanați, frecvent în jurul cotului;
  • Manifestări oculare – sindrom de ochi uscat;
  • Manifestări cardiovasculare – ateroscleroză mai accelerată comparativ cu populația generală și predispoziție pentru infarct miocardic;
  • Afectare pulmonară – fibroză interstițială difuză, cu dificultăți respiratorii în fazele avansate;
  • Afectare hematologică – anemie cronică;
  • Afectare osoasă – masă osoasă scăzută și risc de osteoporoză.

Prezinți simptomele descrise? Crezi că ai putea suferi de această afecțiune? Solicită o programare la 031 405 5222!

Cum se pune diagnosticul de poliartrită reumatoidă

Diagnosticul poliartritei reumatoide este stabilit de către medicul reumatolog, care recomandă efectuarea unor analize de sânge și investigații imagistice, iar în funcție de rezultate și stadiul de afectare va iniția tratament specific medicamentos și va îndruma pacientul către consult de recuperare medicală.

Nu există un singur test care să confirme boala. Medicul pune laolaltă istoricul, examenul clinic, analizele și imagistica.

Analize pentru poliartrita reumatoidă

Analiză

Ce arată

De reținut

Anticorpi anti-CCP

Anticorpi specifici bolii

Mai specifici decât factorul reumatoid (OrthoInfo)

Factor reumatoid (FR)

Anticorp prezent la majoritatea pacienților

Pozitiv la aproximativ 85% dintre pacienți (OrthoInfo); poate fi negativ

Proteina C reactivă (CRP)

Nivelul inflamației

De obicei crescută în puseu

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)

Nivelul inflamației

Folosită și pentru monitorizare

Anticorpi antinucleari (ANA)

Alte boli autoimune

Nu confirmă poliartrita; ajută la diagnosticul diferențial

Poți avea poliartrită reumatoidă și cu analize negative. Forma se numește poliartrită reumatoidă seronegativă și se diagnostichează pe baza semnelor clinice și a imagisticii.

Investigații imagistice

Radiografia arată eroziunile osoase, dar acestea apar mai târziu în evoluție. În stadiile incipiente sunt mai utile ecografia musculoscheletală și RMN-ul, care pot detecta sinovita înainte ca osul să fie afectat. Radiografiile repetate ajută la urmărirea progresiei.

Criteriile de diagnostic

Pentru diagnosticul precoce, Colegiul American de Reumatologie folosește criterii care includ, în linii mari, următoarele, conform OrthoInfo:

  • artrită inflamatorie la trei sau mai multe articulații;
  • simptome prezente de cel puțin 6 săptămâni;
  • factor reumatoid și/sau anticorpi anti-CCP pozitivi;
  • VSH sau CRP crescute;
  • excluderea altor cauze ale simptomelor.

Stadiile poliartritei reumatoide

Stadializarea bolii se face pe baza evaluării clinice și pe baza radiografiei (clasificarea Steinbrocker):

Stadiu

Ce presupune

Stadiul I (incipient)

Poliartralgii, impotență funcțională, imagine radiografică normală

Stadiul II (moderat)

Atrofia mușchilor, leziuni extraarticulare și osteoporoză prezentă radiologic

Stadiul III (sever)

Deformări ale articulațiilor, atrofii marcante ale mușchilor; pe radiografie apar distrucții osoase

Stadiul IV (terminal/final)

Toate criteriile de la stadiul III, plus apariția anchilozelor articulare totale

Fiind o afecțiune cronică ce poate evolua cu apariția unor deformări ce pot duce până la anchiloze articulare, un diagnostic cert, precoce și aplicarea tratamentului medicamentos adecvat alături de tratamentul de recuperare medicală pot combate instalarea sechelelor funcționale.

Poliartrita reumatoidă: tratament

Tratamentul are ca obiectiv menținerea funcționalității și încetinirea progresiei bolii, fiind individualizat în funcție de stadiul de evoluție al bolii, complicațiile apărute sau alte boli asociate. Ținta modernă este remisiunea sau o activitate cât mai scăzută a bolii.

Tratamentul medicamentos

Tratamentul poliartritei reumatoide este complex, fiind utilizate medicamente specifice numite modificatoare ale bolii (care încetinesc progresia acesteia), la care se adaugă medicamente simptomatice (pentru ameliorarea inflamației și a durerii). Schema o stabilește și o monitorizează medicul reumatolog.

  • Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) – reduc durerea și inflamația, dar nu opresc evoluția bolii;
  • Corticosteroizii – antiinflamatoare puternice, folosite de regulă pe termen scurt, în puseu, din cauza efectelor adverse;
  • Medicamentele modificatoare ale bolii (DMARD) convenționale – metotrexatul este cel mai folosit. Efectul apare după câteva săptămâni sau luni, conform OrthoInfo;
  • Terapiile biologice (de exemplu, inhibitorii TNF) – se adaugă când tratamentul clasic nu este suficient. Efectul se simte, de obicei, în 2–6 săptămâni;
  • Inhibitorii JAK – o clasă mai nouă de DMARD, administrată sub formă de pastile.

Înaintea tratamentelor imunosupresoare, medicul verifică de obicei hepatitele B și C și tuberculoza, pentru că aceste medicamente cresc riscul de infecții.

Unguentele și gelurile antiinflamatoare pot calma local durerea, dar nu tratează boala și nu înlocuiesc tratamentul de fond.

Tratamentul chirurgical

În stadii avansate, când articulația este distrusă în ciuda tratamentului, se poate recurge la tratament chirurgical. Opțiunile includ:

  • sinovectomia – îndepărtarea membranei sinoviale inflamate, utilă în stadii incipiente;
  • chirurgia tendoanelor – repararea sau transferul tendoanelor rupte, frecvent la mână;
  • artrodeza (fuziunea) – blocarea unei articulații mici dureroase, la mână sau picior;
  • protezarea articulară – înlocuirea articulației de șold, genunchi, umăr, cot sau încheietură.

Dacă boala afectează coloana cervicală, poate exista o instabilitate între primele două vertebre. Anestezistul trebuie să știe acest lucru înaintea oricărei operații cu anestezie generală.

Kinetoterapia în poliartrita reumatoidă

Exercițiul fizic face parte din tratament, nu este opțional. Programul se stabilește după un consult de recuperare medicală și o evaluare a forței musculare, apoi se adaptează la faza bolii.

Obiectivele kinetoterapiei în poliartrita reumatoidă sunt:

  • Protecția articulară;
  • Menținerea/creșterea mobilității articulare;
  • Menținerea/creșterea forței și rezistenței musculare;
  • Menținerea aliniamentului articular și a posturii fiziologice;
  • Prevenirea și corectarea deformațiilor articulare;
  • Conservarea prehensiunii, a ortostatismului și mersului;
  • Menținerea capacității funcționale a individului;
  • Ameliorarea calității vieții.

Conform Physiopedia, programul combină de obicei:

  • exerciții aerobice ușoare (mers, bicicletă, înot) pentru rezistență și sănătatea inimii;
  • exerciții de forță, cu încărcare progresivă și fără durere;
  • exerciții pentru mână și încheietură, pentru priză și gesturi fine;
  • hidroterapie, unde apa caldă reduce încărcarea articulațiilor;
  • educație pentru protecția articulară și orteze, acolo unde există risc de deformare.

Ce faci în puseu și ce faci în remisiune

În puseu, articulațiile sunt calde și umflate. Atunci păstrezi mobilitatea cu mișcări ușoare, fără greutăți, și reduci efortul. În remisiune, crești treptat intensitatea exercițiilor de forță și aerobice. Regula practică: durerea nu ar trebui să crească semnificativ după ședință.

Fizioterapia în poliartrita reumatoidă

Prin fizioterapie se urmărește, în principal, combaterea durerii și a inflamației articulare. Pentru acest lucru se pot efectua proceduri, după cum urmează:

Crioterapie

Crioterapia presupune combaterea inflamației; aceasta poate fi efectuată simultan cu mobilizări ale articulației. Este potrivită mai ales în puseu.

Sonoforeză (ultrasunete)

Sonoforeza, o procedură cu ultrasunete, este folosită pentru ameliorarea durerii și îmbunătățirea microcirculației zonelor afectate.

Electroterapie (CIF, TENS, DD, Trabert)

Electroterapia presupune folosirea curentului electric în scop terapeutic, în principal pentru controlul durerii.

Terapia laser

Terapia cu laser de joasă intensitate poate fi folosită ca procedură adjuvantă pentru durere, alături de exerciții.

Alimentația în poliartrita reumatoidă

Nu există o dietă care să vindece poliartrita reumatoidă, iar NHS (serviciul național de sănătate din Marea Britanie) subliniază că nicio dietă anume nu și-a dovedit eficiența ca tratament. Alimentația sănătoasă susține însă tratamentul și sănătatea inimii, afectată de inflamația cronică.

În cazul acestei afecțiuni, medicii recomandă alimente bogate în vitamine, minerale și acizi grași, care au proprietăți antiinflamatoare. Acestea pot fi obținute prin consumul de pește (păstrăv, somon, scrumbie), fructe (prune, afine, banane, mere, piersici, struguri), cereale (orz, porumb, secară) și cereale integrale (ovăz, orez).

Alte alimente benefice pentru persoanele diagnosticate cu poliartrită reumatoidă sunt ghimbirul, uleiul de măsline, iaurtul, avocado, usturoiul și nucile. Modelul mediteranean grupează bine aceste recomandări. Menținerea unei greutăți normale și renunțarea la fumat contează la fel de mult ca alegerea alimentelor.

Poliartrita reumatoidă sau artroza? Diferențe

Cele două boli sunt adesea confundate, dar au cauze și tratamente diferite. Artroza este o uzură a cartilajului, nu o boală autoimună.

Criteriu

Poliartrita reumatoidă

Artroza

Cauză

Autoimună, inflamatorie

Degenerativă (uzura cartilajului)

Debut

Frecvent între 30 și 60 de ani

De obicei după 50 de ani

Distribuție

Simetrică, mai ales mâini și picioare

Adesea asimetrică, genunchi, șold, coloană

Redoare matinală

Prelungită, peste 30–60 de minute

Scurtă, sub 30 de minute

Analize

FR, anti-CCP, VSH, CRP adesea modificate

De obicei normale

Simptome generale

Oboseală, febră ușoară, anemie

Absente

Durerea bruscă într-o singură articulație, cu roșeață intensă, poate indica altă boală inflamatorie, cum este guta.

Ce se întâmplă dacă poliartrita reumatoidă nu este tratată?

Lipsa unui tratament pentru poliartrita reumatoidă conduce la apariția de leziuni articulare ireversibile. Simptomele acestei afecțiuni se pot agrava și, de aceea, este necesar un consult de urgență la medicul specialist.

Primele luni după debut contează cel mai mult. Conform OrthoInfo, diagnosticul precoce și tratamentul corect pot preveni, de obicei, distrugerea articulațiilor și alte complicații. Mergi la medic dacă ai articulații umflate de mai multe săptămâni, mai ales la ambele mâini, și rigiditate dimineața care durează peste o jumătate de oră.

Întrebări frecvente despre poliartrita reumatoidă

Poliartrita reumatoidă se poate vindeca?

Nu, poliartrita reumatoidă nu are încă un tratament care să o vindece definitiv. Cu tratament de fond început devreme, mulți pacienți ajung însă în remisiune sau la o activitate scăzută a bolii. Asta înseamnă puține simptome și oprirea distrugerii articulare. Tratamentul se continuă și în remisiune, sub controlul reumatologului.

Analizele de bază sunt anticorpii anti-CCP, factorul reumatoid, proteina C reactivă și VSH-ul. Anti-CCP sunt cei mai specifici pentru boală. Analizele se interpretează împreună cu examenul clinic și imagistica, pentru că niciun test nu confirmă singur diagnosticul. Medicul reumatolog decide ce investigații sunt necesare.

Da. Factorul reumatoid este pozitiv la aproximativ 85% dintre pacienți, conform OrthoInfo, deci o parte au analize negative. Forma se numește poliartrită reumatoidă seronegativă. Diagnosticul se pune atunci pe baza semnelor clinice, a markerilor de inflamație și a ecografiei sau RMN-ului.

Cele mai noi tratamente sunt terapiile biologice și inhibitorii JAK. Biologicele blochează moleculele care întrețin inflamația și se administrează prin injecție sau perfuzie. Inhibitorii JAK se iau sub formă de pastile. Ambele se prescriu de reumatolog, de obicei când metotrexatul și celelalte tratamente clasice nu sunt suficiente.

Gelurile și unguentele cu antiinflamatoare nesteroidiene pot calma temporar durerea într-o articulație. Ele nu opresc evoluția bolii și nu înlocuiesc tratamentul de fond prescris de reumatolog. Întreabă medicul sau farmacistul înainte, mai ales dacă iei deja antiinflamatoare pe cale orală.

Nu există alimente interzise care să declanșeze boala. Este util să limitezi produsele ultraprocesate, zahărul, mezelurile și alcoolul, mai ales dacă iei metotrexat. O alimentație de tip mediteranean, bogată în pește, legume și ulei de măsline, susține sănătatea inimii și controlul greutății

Da, și este recomandat. Mersul, înotul, bicicleta și exercițiile de forță adaptate mențin mobilitatea și protejează inima. În puseu reduci intensitatea și păstrezi doar mișcările ușoare. Un program stabilit de kinetoterapeut te ajută să știi cât efort poți face în siguranță.

La copii și adolescenți apare o boală înrudită, numită artrita idiopatică juvenilă. Denumirea de „poliartrită reumatoidă juvenilă” nu se mai folosește, pentru că majoritatea formelor sunt diferite de boala adultului. Diagnosticul și tratamentul le stabilește medicul reumatolog pediatru.

Diagnosticul în sine nu dă automat un grad de handicap. Încadrarea depinde de cât de mult îți este afectată funcționarea în viața de zi cu zi și se face de comisia de evaluare, pe baza documentelor medicale. Discută cu medicul reumatolog despre actele necesare.

Cu tratament modern și controlul bolii, majoritatea pacienților au o viață activă. Riscul principal vine din bolile cardiovasculare, favorizate de inflamația cronică. Controlul inflamației, renunțarea la fumat, mișcarea și monitorizarea tensiunii și a colesterolului reduc acest risc.

Programează-te la o consultație pe programari@kinomed.ro și hai să urmezi tratamentul potrivit restabilirii sănătății tale!

Tarifele pentru serviciile Kinomed sunt disponibile aici.

Fă o programare acum!

Articol scris de Dr. Andrei Bunea, Medic Specialist Ortopedie. Ultima actualizare: octombrie 2026.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Surse

  • OrthoInfo (AAOS) – Rheumatoid Arthritis: https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases–conditions/rheumatoid-arthritis/
  • Physiopedia – Rheumatoid Arthritis: https://www.physio-pedia.com/Rheumatoid_Arthritis
  • NHS – Rheumatoid arthritis: https://www.nhs.uk/conditions/rheumatoid-arthritis/
Share the Post:

Related Posts

Sună la 031 405 5222