Gută: simptome, cauze, tratament și regim alimentar

Ce este guta

Guta este o afecțiune caracterizată prin acumularea de cristale de acid uric în articulații și țesuturi înconjurătoare. Aceste cristale provoacă inflamații bruște și atacuri de durere intensă. Guta poate afecta orice articulație din corp, dar este cel mai frecvent întâlnită la nivelul degetelor de la picioare, în special la degetul mare.

Denumirea populară este podagră. Mecanismul: organismul descompune purinele din alimente și din propriile celule, iar rezultatul este acidul uric. Când acesta depășește pragul la care rămâne dizolvat în sânge — aproximativ 6,8 mg/dL, conform StatPearls — se transformă în cristale de urat monosodic, care se depun în articulații. Sistemul imunitar le tratează ca pe niște corpuri străine și declanșează inflamația.

Atacurile de gută pot fi extrem de dureroase și epuizante. Pacienții resimt o durere ascuțită în articulația afectată, însoțită de umflare și roșeață. Vestea bună este că guta poate fi tratată eficient: majoritatea pacienților obțin ameliorarea simptomelor și prevenirea recurențelor prin modificări ale dietei și medicamente care controlează nivelul de acid uric.

Cât de frecventă este guta

Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrită inflamatorie. Conform StatPearls, afectează aproximativ 5,9% dintre bărbați și 2% dintre femei, iar în Europa prevalența este de 3–6% la bărbați și 1–2% la femei. Bărbații dezvoltă guta de obicei după 30 de ani, femeile după menopauză, când protecția hormonală dispare. Debutul apare cel mai frecvent după 40 de ani, iar diferența dintre sexe se micșorează la vârste înaintate.

Guta simptome

Este esențial să explorăm în detaliu simptomele gutei, pentru a înțelege cum se poate manifesta această afecțiune și cum poate afecta calitatea vieții. Iată, așadar, o listă cu simptome pentru gută:

Durerea în zona degetului mare de la picior

Acesta este semnul distinctiv clasic al unei crize de gută și, de departe, cel mai evident simptom al acestei afecțiuni. Dacă ajungeți într-un punct în care organismul dumneavoastră nu mai reușește să descompună acidul uric – poate din cauza bolilor renale, a diabetului, a unui medicament luat pentru hipertensiune sau pur și simplu din cauza îmbătrânirii – acidul uric se va acumula și va forma cristale.

Aceste cristale se depun adesea în articulația de la degetul mare de la picior, unde sunt considerate drept invadatori străini de către organism. Rezultatul? O durere extrem de intensă, senzație de căldură și roșeață.

Articulația metatarsofalangiană a degetului mare este afectată la aproximativ 90% dintre pacienți, la un moment dat în evoluția bolii, potrivit StatPearls.

Durere de genunchi, glezne, încheieturi și/sau coate

Deși cristalele de acid uric tind să se depună în apropierea degetului mare de la picior, ele pot apărea în orice articulație a corpului. Acest lucru înseamnă că orice durere severă, inexplicabilă, în oricare dintre articulații ar putea reprezenta un semn al gutei.

La debut, guta afectează de obicei o singură articulație. Pe măsură ce boala avansează netratată, atacurile devin mai des poliarticulare: StatPearls arată că până la 70% dintre pacienții cu boală avansată pot avea crize care prind mai multe articulații simultan. Guta la mâini apare de regulă tot în acest stadiu tardiv.

Durerea intensă care apare în timpul nopții

Crizele de gută sunt de două ori mai susceptibile să apară noaptea (între miezul nopții și ora 8 dimineața) decât în timpul zilei. Acest lucru se datorează mai multor factori diferiți, inclusiv a temperaturii corporale mai scăzute și deshidratării care pot permite acumularea mai rapidă a acidului uric.

Durerea care apare sub formă de crize

Dacă v-ați trezit în fiecare dimineață cu genunchii rigizi și dureroși, este puțin probabil să suferiți de gută. Durerea legată de gută tinde să apară rapid, în mai puțin de 24 de ore. Unele persoane merg la culcare simțindu-se perfect bine și se trezesc în mijlocul nopții cu dureri intense.

Guta tinde să se manifeste sub forma unor crize intense de durere care dispar în câteva zile până la câteva săptămâni. Pot trece luni sau ani între crizele de gută, la început. Dar dacă guta nu este tratată, crizele pot deveni tot mai frecvente și mai intense, afectând mai multe articulații în același timp.

O criză netratată durează între 3 și 14 zile conform StatPearls, respectiv 1–2 săptămâni conform NHS. Cu tratament început în primele 24 de ore, durata se scurtează semnificativ.

Între crizele de gută, pacienții adesea nu prezintă simptome și se simt în totalitate bine. Acest lucru sugerează în mod clar apariția gutei în comparație cu multe alte tipuri de artrită.

Oboseală/lipsă de energie

În timpul unei crize de gută s-ar putea să vă simțiți epuizați, ceea ce vă poate aminti de starea gripală. Este posibil să aveți și febră și dureri musculare.

Umflături și denivelări în jurul articulațiilor

Numite tofi, aceste denivelări sunt de fapt mici grămezi de cristale de acid uric. Tofii sunt cei mai întâlniți în rândul pacienților cronici de gută, astfel că veți observa probabil durerea la nivelul articulațiilor mult înainte de a ajunge la acest punct. Dacă dezvoltați tofi, ar trebui să știți că acestea nu sunt diformități permanente. Cu tratament corespunzător, puteți dizolva aceste cristale astfel încât să dispară.

Pietre la rinichi

Dacă suferiți de o criză severă de gută sau trăiți cu gută de ceva timp, puteți dezvolta pietre la rinichi deoarece excesul de acid uric se poate acumula în tractul urinar și cristaliza acolo. Pietrele la rinichi sunt mai mult o complicație a gutei decât un simptom, dar dacă dezvoltați această problemă extrem de dureroasă, medicul dumneavoastră ar trebui să verifice nivelurile de acid uric pentru a vedea dacă guta poate fi o posibilitate.

Dacă doriți mai multe detalii despre tratamentul pe care îl puteți urma, vizitați pagina de servicii Infiltrații cu acid hialuronic sau apelați la numărul 031 405 5222!

Cum arată o criză de gută

O articulație în criză este umflată, lucioasă, roșie sau violacee, iar pielea de deasupra este întinsă și caldă. Roșeața se observă mai greu pe pielea închisă la culoare, unde zona apare doar mai închisă decât restul, notează NHS. Reperele tipice:

• umflătura este strict localizată — o singură articulație, cel mai des degetul mare de la picior;
• pielea de deasupra devine lucioasă și se poate descuama după ce criza cedează;
• durerea este disproporționată față de aspect — până și greutatea cearșafului devine insuportabilă;
• în guta veche apar noduli fermi, alb-gălbui sub piele (tofi), la degete, coate sau pavilionul urechii.

Atenție: aceleași semne pot indica o articulație infectată, care este o urgență medicală. Aspectul vizual nu ține loc de diagnostic.

Când să consultați un specialist?

Dacă vă confruntați cu durere intensă, umflături, roșeață și senzație de căldură, care în mod obișnuit indică prezența gutei, ar trebui să consultați un medic. Acest lucru este valabil și pentru oricine se confruntă cu frisoane sau febră mare. Este important să obțineți un diagnostic confirmat, deoarece alte afecțiuni care necesită tratament urgent, cum ar fi o articulație infectată, pot cauza uneori simptome similare.

Cereți ajutor de urgență dacă durerea și umflătura se agravează rapid și apar febră mare, frisoane sau greață. Conform NHS, această combinație poate însemna o infecție în interiorul articulației și nu poate aștepta.

Oricine a experimentat gută poate avea această afecțiune reapărând, ceea ce se numește un episod de gută. Indiferent dacă reapare după luni sau ani de la debutul gutei pentru prima dată, este înțelept să contactați un medic de fiecare dată când se întâmplă acest lucru. Dacă ați primit deja un diagnostic de gută și aveți o criză, consultați medicul de familie dacă orice medicament prescris nu începe să funcționeze în decurs de câteva zile.

Pentru a vă asigura de diagnosticul corect și de tratamentul adecvat, trebuie să consultați întotdeauna un medic specializat în bolile reumatice. Numai un profesionist medical vă poate oferi confirmarea necesară că suferiți de această afecțiune și vă poate ghida în direcția potrivită pentru gestionarea și tratamentul acesteia.

Dacă vă confruntați cu aceste simptome, accesați pagina de servicii Consultație medic ortoped pentru ajutor specializat sau sunați la numărul 031 405 5222!

Cauzele apariției gutei

Guta la picior este rezultatul unei acumulări de acid uric în sânge. Dacă organismul dumneavoastră produce prea mult acid uric sau rinichii nu reușesc să îl filtreze suficient, acesta poate să se acumuleze și să formeze cristale ascuțite în și în jurul articulațiilor. Aceste cristale pot declanșa inflamația (roșeața și umflarea) și durerea în articulații.

Factorii care pot mări riscul dezvoltării gutei includ:

• Obezitatea, hipertensiunea arterială și/sau diabetul
• Istoric de gută în familie
• Probleme renale
• Consumul de alimente care conduc la acumularea de acid uric, cum ar fi carnea roșie, organele și fructele de mare
• Consumul excesiv de alcool
• Anumite medicamente — mai ales diureticele și unele tratamente pentru tensiune, precum inhibitorii enzimei de conversie
• Colesterolul crescut, osteoartrita și menopauza
• O intervenție chirurgicală sau o traumă recentă

Separat de factorii de risc, o criză poate fi pornită de un declanșator: o boală cu febră, o masă foarte copioasă, consumul excesiv de alcool, deshidratarea, o accidentare a articulației sau anumite medicamente (NHS). Băuturile cu fructoză intră în aceeași categorie, pentru că fructoza crește producția de acid uric.

Este esențial să fiți conștienți de factorii de risc și să luați măsuri pentru a preveni apariția gutei și complicațiile pe termen lung. Vă recomandăm să consultați un medic specialist!

Analize și diagnostic: cum se confirmă guta

Guta se confirmă prin analize, nu doar după simptome. Medicul începe cu examenul clinic și cu dozarea acidului uric din sânge, iar acolo unde diagnosticul rămâne neclar recurge la puncție articulară sau la imagistică.

Un detaliu care derutează frecvent: acidul uric poate fi normal chiar în timpul crizei, pentru că uratul migrează din sânge în articulație. O valoare normală în plină criză nu exclude guta, iar o valoare crescută fără simptome nu înseamnă gută, ci hiperuricemie asimptomatică. Interpretarea aparține medicului, care corelează cifrele cu tabloul clinic și cere și evaluarea funcției renale.

Cu ce se confundă guta

Trei afecțiuni imită guta suficient de bine încât diferența să nu se poată face fără analize. Prima este cea mai frecventă confuzie, a doua este cea mai periculoasă.

Pseudoguta

O altă afecțiune care poate fi confundată cu guta este depunerea de cristale de pirofosfat de calciu, cunoscută sub numele de pseudogută. Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale gutei, însă agravările sunt, în general, mai puțin severe. Diferența majoră constă în faptul că articulațiile sunt iritate de cristale de pirofosfat de calciu, nu de cristale de acid uric, iar tratamentul este diferit.

Pseudoguta atacă mai des genunchiul și încheietura mâinii decât degetul mare de la picior, iar diferența se tranșează la microscop: cele două tipuri de cristale au formă și comportament optic diferite.

Artrita septică — urgența de exclus

O articulație infectată arată exact ca o criză de gută: roșie, fierbinte, umflată, extrem de dureroasă. Diferența o fac febra mare, frisoanele și agravarea rapidă. Netratată, artrita septică distruge cartilajul în câteva zile.

Artrita reumatoidă și artroza

Artrita reumatoidă afectează simetric mai multe articulații mici, cu redoare matinală prelungită, nu cu crize de 24 de ore. Artroza produce durere mecanică, lent progresivă, accentuată la efort. Ambele se pot însă suprapune peste gută la același pacient.

Gută tratament

Conform cercetărilor, se pare că guta este cea mai bine înțeleasă și mai ușor de gestionat boală reumatică. Tratamentul pentru gută se concentrează pe alinarea durerii în timpul atacurilor acute, reducerea riscului de dezvoltare a tofilor și a deteriorării permanente a articulațiilor.

Remedii la domiciliu

Reducerea inflamației în timpul unui atac acut de gută va oferi alinare pentru durere. Aplicarea de gheață în zona afectată reduce umflarea. Nu aplicați gheața direct pe piele. Folosiți un pachet de gheață sau înfășurați un prosop în jurul acesteia. Aplicați gheața timp de aproximativ 20 de minute de fiecare dată. Totodată, mișcați zona afectată cât mai puțin posibil în timpul simptomelor.

Dacă atacul de gută este ușor, medicamentele antiinflamatoare disponibile fără prescripție medicală (Ibuprofen, Naproxen) pot ameliora durerea. Deoarece există efecte secundare grave asociate cu utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene — chiar și cele eliberate fără prescripție medicală — asigurați-vă că discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a le lua. Medicul vă poate recomanda și un antiinflamator cu prescripție medicală, cum ar fi Indometacinul.

NHS mai recomandă, în criză: odihniți și ridicați membrul afectat, beți multă apă și țineți așternuturile ridicate deasupra articulației noaptea. Nu puneți presiune pe articulație. Medicația prescrisă ar trebui să dea efect în aproximativ 2 zile.

Medicamente pentru gută

Pacienții care continuă să aibă niveluri ridicate de acid uric în sânge pot beneficia de medicamente care controlează nivelurile de acid uric. Reducerea nivelurilor de acid uric poate reduce frecvența atacurilor de gută și poate preveni distrugerea articulațiilor.

Aceste tipuri de medicamente sunt folosite pentru a reduce nivelurile de acid uric la mai puțin de 6 mg/dL. Persoanele cu tofi pot avea un beneficiu mai mare cu niveluri sub 5 mg/dL.

De obicei, medicii prescriu medicamente pe termen lung pacienților care au:

• Mai mult de trei atacuri de gută pe an.
• Atacuri severe și debilitante de gută.
• Artrita gutoasă clară a articulațiilor care ar putea deveni progresivă.
• Tofi.
• Leziuni renale sau pietre la rinichi repetate ori eliminarea unei cantități mari de acid uric prin urină.

Medicamentele disponibile au diferite utilizări. Dacă ați fost diagnosticat cu gută, medicul dumneavoastră va discuta cu dumneavoastră despre medicamentul potrivit:

• Allopurinol reduce cantitatea de acid uric pe care corpul dumneavoastră o produce.
• Colchicina previne atacurile de gută la picior prin împiedicarea celulelor albe din sânge să atace cristalele de gută și reduce eficient inflamația în timpul unui atac acut. Doza se stabilește exclusiv de către medic, în funcție de funcția renală și de celelalte medicamente pe care le luați.
• Probenecid ajută rinichii să filtreze mai mult acid uric din corpul dumneavoastră.
• Febuxostat scade nivelurile de acid uric. Deși este mai scump decât allopurinolul, este o opțiune pentru pacienții care nu pot lua probenecid sau allopurinol.
• Corticosteroizii, în tablete sau injectați în articulație, sunt alternativa când antiinflamatoarele nesteroidiene nu pot fi folosite (NHS).

De ce merită tratamentul de fond chiar și când vă simțiți bine: conform StatPearls, aproximativ 60% dintre pacienți fac o a doua criză în primul an și 80% în primii trei ani. Medicația care scade acidul uric se ia continuu, inclusiv în perioadele fără simptome — altfel cristalele se refac.

Există un unguent pentru gută?

Nu există un unguent care să trateze cauza gutei. Gelurile cu antiinflamatoare nesteroidiene pot reduce ușor durerea locală, dar nu scad acidul uric și nu opresc criza. Într-o criză, tratamentul care funcționează este cel oral sau injectabil, la indicația medicului.

Tratament chirurgical

Un atac acut de gută este tratat cu medicamente și nu necesită intervenție chirurgicală. Chirurgia rămâne o excepție: o infecție bacteriană suprapusă, care impune drenaj de urgență prin procedură deschisă sau artroscopie; tofi mari care rămân inflamați, se sparg sau se infectează și trebuie îndepărtați; și, rar, articulații distruse definitiv de guta cronică, unde se recurge la fuziune articulară sau la protezare. Genunchiul este cea mai comună articulație care ajunge să necesite înlocuire din cauza gutei.

Regim alimentar în gută: ce mănânci și ce eviți

Dieta nu vindecă guta, dar reduce numărul crizelor. Principiul: limitați alimentele bogate în purine și băuturile îndulcite, hidratați-vă bine și țineți greutatea sub control. Harvard Health recomandă un tipar bazat pe legume, fructe, cereale integrale, ulei de măsline și avocado.

Pe lângă planul prescris de medic, câteva alegeri reduc riscul: mențineți o greutate corporală sănătoasă, beți multă apă pentru a ajuta eliminarea acidului uric, reduceți caloriile din grăsimi, evitați băuturile zaharoase, consumați carbohidrați complecși (fasole, orez brun, nuci, ovăz) și luați proteinele din produse lactate degresate în loc de carne și fructe de mare. Pentru alcool, NHS recomandă zile fără alcool în fiecare săptămână și maximum 14 unități săptămânal.

Kinetoterapia și recuperarea în gută

Kinetoterapia nu tratează cauza gutei, dar protejează articulația în criză și îi redă funcția între crize. Abordarea diferă complet în cele două faze, iar confundarea lor este una dintre cele mai frecvente greșeli.

În timpul crizei: protejare, nu mobilizare

În faza acută, articulația se descarcă și se protejează. Physiopedia recomandă repaus, poziționare ridicată, crioterapie și, la nevoie, mers cu sprijin pentru a scoate greutatea de pe articulația afectată. Gheața se aplică maximum 20 de minute, prin material textil. Nu se fac întinderi sau exerciții de forță pe articulația inflamată — mișcarea forțată prelungește inflamația.

Între crize: mobilitate, forță și greutate

După ce criza cedează, obiectivele se schimbă: recâștigarea amplitudinii de mișcare, tonifierea musculaturii din jurul articulației și revenirea la activitate fizică regulată. Physiopedia recomandă efort aerob cu impact redus — mers, bicicletă, înot — care ajută la controlul greutății fără a suprasolicita articulațiile. Un plan bine construit include:

• exerciții de mobilitate pentru articulația afectată, reluate progresiv după stingerea inflamației;
• tonifierea musculaturii de sprijin, mai ales pentru picior, gleznă și genunchi;
• activitate aerobă cu impact redus, susținută în timp, pentru scăderea în greutate;
• orteze plantare și încălțăminte largă în zona antepiciorului, care reduc presiunea pe degetul mare;
• educația pacientului: recunoașterea semnelor precoce și reacția în primele 24 de ore.

Reluarea exercițiilor se face gradat, după ce durerea și tumefacția au dispărut complet. La KINOMED, programul se construiește împreună cu medicul ortoped — detalii pe pagina de servicii Kinetoterapie de prevenție sau la 031 405 5222.

Mituri și remedii populare despre gută

În jurul gutei circulă mai multe remedii populare decât în cazul aproape oricărei alte boli articulare. Unele sunt inofensive, altele întârzie tratamentul real.

Bicarbonatul de sodiu

Ideea că bicarbonatul „alcalinizează” sângele și dizolvă cristalele nu are susținere clinică. În schimb, consumat în cantități mari aduce mult sodiu, care crește tensiunea arterială și solicită rinichii — exact cele două probleme care însoțesc frecvent guta.

Băile la picioare

O baie caldă nu ajută într-o criză activă: căldura accentuează umflătura și durerea. În criză se aplică rece, nu cald. Băile calde pot fi plăcute între crize, pentru relaxare, dar nu au efect asupra acidului uric.

„Am scăpat definitiv de gută”

Guta nu dispare de la sine, dar poate fi ținută complet sub control. Dacă acidul uric seric rămâne constant sub 6 mg/dL, cristalele deja depuse se dizolvă în timp, tofii se reduc și crizele încetează. Senzația de „vindecare” vine din acest control, nu din dispariția predispoziției — oprirea medicației readuce boala.

Dietele-minune și suplimentele

Nicio dietă nu înlocuiește tratamentul hipouricemiant la un pacient cu crize frecvente. Postul prelungit și dietele foarte restrictive pot chiar declanșa o criză, pentru că accelerează degradarea celulară și eliberează purine. NHS recomandă scădere ponderală graduală, nu diete drastice.

Stadiile gutei și ce se întâmplă dacă nu o tratați

Guta evoluează în patru stadii. Hiperuricemia asimptomatică înseamnă acid uric crescut fără simptome evidente: nu necesită tratament, dar acumularea poate deteriora țesuturile. Guta acută este apariția bruscă a inflamației și a durerii intense într-o articulație, cu atacuri care durează între 3 zile și 2 săptămâni; stresul și consumul excesiv de alcool pot contribui la declanșarea lor. Guta intercritică reprezintă perioadele dintre atacuri, care devin tot mai scurte pe măsură ce boala progresează. Guta tofacee cronică este forma cea mai gravă și apare după mulți ani de atacuri acute — cu un tratament eficace, este puțin probabil să se ajungă la această fază.

Guta este o afecțiune care poate deveni gravă dacă nu este tratată corespunzător. Ignorarea ei duce la complicații serioase:

Crize de gută frecvente și severe

Dacă ignorați guta și nu căutați tratament, crizele pot deveni tot mai frecvente și mai dureroase, cu durere intensă, umflătură și roșeață. Aceste simptome pot limita semnificativ capacitatea de mișcare și pot provoca disconfort extrem.

Formarea de tofi

Tofii sunt depozite de cristale de acid uric care se acumulează în țesuturile din jurul articulațiilor. Aceste umflături subcutanate pot deveni vizibile și dureroase, pot provoca daune permanente articulațiilor și pot afecta aspectul zonei. NHS îi descrie ca noduli duri sub piele, de obicei pe urechi, degete sau coate.

Deteriorarea articulațiilor și artrita gutoasă cronică

Cristalele acumulate irită și deteriorează țesuturile articulare, ceea ce poate cauza durere cronică și disfuncție articulară, cu impact semnificativ asupra mobilității. Guta netratată poate evolua în artrită gutoasă cronică, o inflamație persistentă a articulațiilor. Tratamentul devine mai dificil pe măsură ce boala progresează.

Complicații renale

Rinichii suportă cel mai direct excesul de acid uric. StatPearls descrie două complicații ale gutei netratate: litiaza urică — pietre la rinichi formate din cristale de urat — și nefropatia uratică, în care depunerea cristalelor deteriorează progresiv funcția renală. Relația este circulară: rinichii care filtrează deficitar cresc acidul uric, iar acidul uric crescut lezează rinichii.

Prevenirea apariției gutei

Făcând una sau mai multe schimbări în stilul de viață și dietă, puteți preveni apariția acestei afecțiuni. Nu uitați: un medic vă poate oferi sfaturi personalizate în funcție de circumstanțele unice ale sănătății dumneavoastră.

Ajustați-vă dieta

Urmați tabelul de mai sus: legume, fructe, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și carbohidrați complecși, cu evitarea organelor, a cărnii de vânat, a fructelor de mare și a alcoolului — mai ales berea. Aceste alimente conțin o cantitate mare de purine, care crește șansele de a suferi un atac de gută.

Consumați multă apă

Alimentele și băuturile bogate în zahăr cresc riscul unui atac de gută, în timp ce hidratarea adecvată îl reduce. Experții recomandă aproximativ 1,5–2 litri de apă pe zi, adică 6–8 pahare. Menținerea hidratării ajută la eliminarea acidului uric din organism.

Fiți activi

Majoritatea experților recomandă pierderea excesului de greutate, care este un factor de risc pentru gută. Mai puțin cunoscut este că evitarea sedentarismului și exercițiile regulate vă pot reduce riscul chiar dacă nu pierdeți în greutate. NHS adaugă o nuanță: mișcarea trebuie să fie regulată, dar fără efort intens și fără presiune mare pe articulații.

Testați-vă pentru apnee în somn

Apneea de somn netratată poate crește riscul de gută. Este o tulburare care determină organismul să consume mai puțin oxigen în timpul somnului, ceea ce duce la producerea mai multor purine. Se tratează de obicei cu un aparat de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii.

Dacă doriți să aflați cum puteți preveni apariția afecțiunilor asociate cu guta, accesați pagina de servicii Kinetoterapie de prevenție sau contactați-ne la numărul 031 405 5222.