La KINOMED București, persoanele cu scleroză multiplă sunt evaluate de echipa de neurologie și urmează programe de kinetoterapie și fizioterapie adaptate formei de boală. Ghidul de mai jos explică simptomele, cauzele, diagnosticul și tratamentul, inclusiv rolul recuperării.
Ai simptome care te îngrijorează sau trăiești deja cu scleroză multiplă? Nu amâna evaluarea.
Amorțelile, tulburările de vedere sau problemele de echilibru nu înseamnă automat scleroză multiplă, iar un diagnostic clar este primul pas spre tratamentul potrivit. La KINOMED, medicul neurolog îți evaluează simptomele și stabilește investigațiile necesare. Dacă ai deja diagnosticul, echipa de recuperare îți construiește un program de kinetoterapie adaptat, pentru forță, mers, echilibru și gestionarea oboselii.
Programează o consultație la KINOMED și află ce se întâmplă cu sistemul tău nervos și ce poți face pentru a-ți păstra mobilitatea și independența.
Programează-te online sau sună la 031 405 5222.
Scleroza multiplă (SM) este o boală cronică autoimună a sistemului nervos central, în care sistemul imunitar atacă teaca de mielină din creier și măduva spinării, încetinind transmiterea semnalelor nervoase. Debutează de obicei între 20 și 40 de ani și este de 2–3 ori mai frecventă la femei. Cea mai comună formă este cea recurent-remisivă, cu aproximativ 85% din cazuri la diagnostic. Nu are încă vindecare, dar terapiile modificatoare ale bolii, tratamentul puseelor și recuperarea medicală pot controla evoluția și pot păstra mobilitatea.
Scleroza multiplă afectează, potrivit estimărilor internaționale, între aproximativ 1,8 milioane (Organizația Mondială a Sănătății) și 2,8 milioane de persoane din întreaga lume (Atlas of MS, citat de Physio-pedia), iar majoritatea trec în mod regulat prin perioade de recăderi. Aceasta afectează adulții tineri, de obicei, între vârstele de 20 și 40 de ani. Din păcate, până în prezent, nu există un remediu definitiv pentru această afecțiune.
Deși nu putem spune că există o cauză unică a sclerozei multiple, cercetările au arătat că există mai mulți factori genetici și de mediu care contribuie la apariția acestei afecțiuni. Ce se întâmplă, de fapt, în cazul sclerozei multiple? Ei bine, sistemul nostru imunitar atacă și deteriorează o substanță numită mielină care înconjoară nervii.
Această deteriorare provoacă o serie de simptome, dar este remarcabil faptul că două persoane nu vor trăi exact aceleași lucruri în cazul acestei afecțiuni. Iar dacă și dumneavoastră vă puneți întrebarea: „Cât poți trăi cu scleroză multiplă?”, trebuie să știți că nu există un răspuns simplu și cert, deoarece acest lucru depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul și severitatea bolii, modul în care răspunde la tratament și gestionarea simptomelor.
Ce este scleroza multiplă (scleroza în plăci)?
Scleroza multiplă, numită și scleroză în plăci, este o boală inflamatorie și demielinizantă a creierului, măduvei spinării și nervilor optici. Sistemul imunitar atacă mielina, stratul gras care izolează fibrele nervoase. În locurile afectate apar cicatrici, numite plăci sau leziuni. De aici vine și numele bolii.
Mielina deteriorată încetinește sau blochează impulsurile nervoase. De aceea, simptomele depind de zona afectată: vedere, mers, sensibilitate, control vezical sau gândire. La majoritatea pacienților, boala evoluează în pusee (recăderi), urmate de perioade de liniște (remisiuni). La alții, simptomele se agravează treptat, fără pusee clare.
Tipuri de scleroză multiplă
Medicii descriu în prezent trei forme principale de scleroză multiplă, la care se adaugă sindromul clinic izolat, primul episod care poate anunța boala. Încadrarea în tip se face de neurolog, uneori după o perioadă de monitorizare.
Formă | Cum evoluează | Cât de frecventă este |
Sindrom clinic izolat (SCI) | Primul episod de simptome neurologice, care durează cel puțin 24 de ore; poate evolua sau nu spre SM | — |
Recurent-remisivă (SMRR) | Pusee de simptome noi sau agravate, urmate de remisiuni parțiale sau complete | Aproximativ 85% dintre pacienți la diagnostic |
Secundar-progresivă (SMSP) | Urmează după SMRR; simptomele se agravează treptat, cu pusee rare sau absente | Fără tratament, aproximativ jumătate dintre pacienții cu SMRR trec în SMSP în 10–20 de ani |
Primar-progresivă (SMPP) | Agravare constantă de la debut, fără pusee și remisiuni clare | Aproximativ 10% dintre pacienți |
Notă: forma numită anterior „progresiv-recurentă” nu mai este folosită ca tip separat. În clasificarea actuală, pacienții cu evoluție progresivă de la debut și pusee ocazionale sunt încadrați la forma primar-progresivă, descrisă drept „activă”.
Primele simptome ale sclerozei multiple
Primele simptome ale sclerozei multiple sunt, cel mai des, oboseala neobișnuită, tulburările de vedere, amorțelile sau furnicăturile și problemele de echilibru. Ele pot fi subtile, pot veni și trece și nu apar la fel la toți pacienții.
În stadiile incipiente ale sclerozei multiple, unele dintre cele mai frecvente simptome includ:
- Oboseala extremă, care depășește cu mult obișnuita oboseală de după un efort fizic sau mental.
- Dificultăți în menținerea echilibrului și coordonării, manifestate prin căderi frecvente sau dificultăți în mers.
- Senzații neobișnuite pe piele, cum ar fi furnicături sau amorțeală, care pot varia în intensitate și localizare.
- Gândire înceată sau dificultăți în concentrare și procesarea informațiilor.
- Probleme legate de vedere, care pot include pierderea temporară a vederii, vederea dublă sau dificultăți în focalizarea corectă.
Este important să rețineți că aceste simptome pot fi prezente și în cazul altor afecțiuni medicale, iar un diagnostic precis este esențial pentru a stabili dacă este vorba despre scleroza multiplă sau altă problemă de sănătate.
Dacă vă confruntați cu aceste simptome, sunați la numărul 031 405 5222!
Simptomele sclerozei multiple
Când ne referim la simptomele sclerozei multiple, trebuie să știți că acestea sunt imprevizibile. Pentru unii oameni, acestea se dezvoltă și se agravează treptat în timp, iar pentru alții pot apărea și dispărea. Perioadele în care simptomele se accentuează sunt denumite recăderi. Pe de altă parte, perioadele în care simptomele se ameliorează sau chiar dispar sunt denumite remisiuni.
Simptomele se pot accentua temporar la căldură (baie fierbinte, vreme caniculară, febră) sau în timpul unei infecții, de exemplu urinare ori respiratorii, potrivit OMS. Această agravare trecătoare, cunoscută ca fenomenul Uhthoff, nu înseamnă automat un nou puseu.
Iată câteva dintre cele mai frecvente simptome:
Oboseală
Oboseala reprezintă una dintre cele mai comune și problematice manifestări ale sclerozei multiple. Este frecvent descrisă ca o senzație copleșitoare de epuizare, care poate face dificilă executarea chiar și a celor mai simple activități.
Oboseala poate interfera semnificativ cu activitățile zilnice și tinde să se accentueze spre finalul fiecărei zile, în condiții meteorologice calde, după efort fizic sau în timpul unor perioade de boală.
Probleme de vedere
În aproximativ unul din patru cazuri de SM, primul simptom observabil este o afecțiune la unul dintre ochi (nevrită optică).
Este posibil să experimentați următoarele:
- Pierderea temporară a vederii în ochiul afectat, de obicei pentru câteva zile sau săptămâni.
- Incapacitatea de a distinge culorile.
- Durere oculară, care se agravează de obicei la mișcarea ochiului.
- Vederea unor fulgere de lumină în timpul mișcării ochiului.
- Vederea dublă.
- Mișcări involuntare ale ochilor, care pot crea impresia că obiectele statice sar sau oscilează.
Ocazional, ambii ochi pot fi afectați. În cazul în care experimentați oricare dintre aceste simptome sau alte manifestări suspecte ale bolii, este esențial să consultați un medic specialist pentru un diagnostic precis și pentru inițierea unui tratament adecvat într-un stadiu cât mai precoce al bolii.
Senzații anormale
Este important să știți că simptomele anormale pot fi o manifestare comună la debutul sclerozei multiple. Acestea pot lua deseori forma amorțelii sau furnicăturilor în diferite părți ale corpului, precum brațele, picioarele sau trunchiul.
Aceste senzații neobișnuite pot să apară treptat și să se extindă pe parcursul a câtorva zile. Este important de menționat că aceste simptome pot varia în intensitate și pot afecta diferite părți ale corpului, în funcție de evoluția bolii.
Amorțeala are însă multe alte cauze, mai frecvente decât SM. Le găsiți explicate în ghidul despre amorțeala membrelor.
Spasme musculare, rigiditate și slăbiciune
Este important să înțelegeți că scleroza multiplă poate afecta semnificativ sistemul muscular, generând o serie de simptome care pot fi deranjante și limitative.
- Spasme musculare: Acestea pot fi resimțite ca niște contracții musculare strânse și dureroase. Aceste spasme pot provoca disconfort și pot afecta mișcarea normală a membrelor.
- Rigiditate musculară (spasticitate): Un alt simptom comun este rigiditatea musculară. Mușchii devin adesea rigizi și rezistenți la mișcare, ceea ce face dificilă efectuarea anumitor activități zilnice, precum mersul sau chiar schimbarea poziției corpului.
- Slăbiciune musculară: Scleroza multiplă poate determina, de asemenea, slăbiciune musculară. Această slăbiciune poate varia în intensitate și poate afecta diferite grupuri musculare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra capacității dumneavoastră de a vă desfășura activitățile obișnuite.
Aceste simptome variază de la o persoană la alta și pot evolua în timp. Medicul și kinetoterapeutul vă pot ajuta să le gestionați.
Probleme de mobilitate
Scleroza multiplă poate complica activitatea de mers și deplasare, în special atunci când sunt prezente și slăbiciunea musculară și spasticitatea. Puteți resimți:
- Neîndemânare: Aceasta se manifestă prin dificultăți în efectuarea mișcărilor obișnuite și poate afecta abilitatea de a realiza sarcinile de zi cu zi cu precizie.
- Dificultăți în echilibru și coordonare (ataxie): Scleroza multiplă poate afecta sistemul nervos, generând probleme în menținerea echilibrului și coordonării, ceea ce vă poate face să aveți dificultăți în a vă menține stabilitatea și a efectua mișcări precise.
- Tremurul membrelor: Ocazional, puteți experimenta tremuratul sau mișcările involuntare ale membrelor, ceea ce poate influența controlul mișcărilor.
- Senzații de amețeală și vertij: Aceste simptome pot crea senzația că totul în jurul dumneavoastră se învârte, ceea ce poate afecta încrederea în mers și abilitatea de a vă deplasa în mod sigur.
Vă recomandăm să consultați un medic specialist pentru evaluare și gestionare corespunzătoare, astfel încât să puteți menține un nivel cât mai mare de independență și calitate a vieții.
Vertijul are și cauze din urechea internă, mult mai frecvente. Diferențele sunt explicate în articolul despre vertij: cauze, simptome, tratament.
Durere
Pentru unele persoane cu scleroză multiplă, durerea poate fi o parte a experienței, iar aceasta poate lua două forme distincte.
Prima formă este reprezentată de durerea cauzată direct de SM (durere neuropată). Această durere apare ca urmare a leziunilor în sistemul nervos și poate avea manifestări variate.
Acestea pot include, printre altele, senzații ascuțite în zona feței sau senzații neobișnuite în trunchi și membre, cum ar fi senzații de arsură, furnicături sau senzația de strângere sau îmbrățișare. De asemenea, spasmele musculare pot uneori să fie dureroase în cadrul acestui tip de durere.
A doua formă de durere, numită durere musculoscheletică, poate fi cauzată indirect de SM. Aceasta poate apărea în special la persoanele care au dificultăți în mers sau în deplasare și care pun presiune asupra zonei inferioare a spatelui sau a șoldurilor, ceea ce poate duce la disconfort în zona spatelui, gâtului sau articulațiilor.
Dacă vă confruntați cu aceste simptome, accesați pagina de servicii Care Therapy pentru ajutor specializat sau sunați la numărul 031 405 5222!
Probleme în ce privește gândirea, învățarea și planificarea
Unii oameni cu scleroză multiplă pot întâmpina dificultăți în ceea ce privește gândirea, învățarea și planificarea, fenomen cunoscut sub numele de disfuncție cognitivă. Aceste dificultăți pot include:
- Dificultăți în învățarea și reținerea de informații noi – este important să știți că memoria pe termen lung, în general, nu este afectată.
- Procesarea lentă a unei cantități mari de informații sau gestionarea lentă a mai multor activități simultan.
- Atenție limitată, ceea ce poate face dificilă menținerea concentrării pe termen lung.
- Momentul în care vă simțiți blocați în exprimarea cuvintelor.
- Dificultăți în înțelegerea și procesarea informațiilor vizuale, precum citirea unei hărți sau a altor tipuri de documente.
- Probleme în planificare și rezolvarea problemelor – adesea, oamenii raportează că știu ce doresc să realizeze, dar pot avea dificultăți în înțelegerea modului de a face acest lucru.
- Dificultăți în aplicarea raționamentului, cum ar fi înțelegerea legilor matematice sau rezolvarea de puzzle-uri.
Probleme de sănătate mentală
Mulți oameni care suferă de scleroză multiplă trec prin perioade de depresie. Este încă neclar dacă aceasta este direct cauzată de SM sau rezultatul stresului asociat cu gestionarea unei afecțiuni pe termen lung, sau poate fi o combinație a ambelor aspecte.
Anxietatea poate fi, de asemenea, o provocare pentru cei cu SM, posibil din cauza naturii imprevizibile a afecțiunii.
În cazuri rare, persoanele cu SM pot experimenta schimbări bruște și intense de dispoziție, trecând rapid de la lacrimi la râs sau la manifestarea furiei fără un motiv întemeiat. Este important să înțelegeți că gestionarea sănătății mintale poate fi la fel de esențială ca și gestionarea simptomelor fizice ale SM și că puteți căuta sprijin și tratament adecvat pentru aceste aspecte ale sănătății dumneavoastră.
Probleme sexuale
SM poate avea un impact asupra funcției sexuale. Acest lucru poate fi direct legat de SM sau poate fi rezultatul gestionării afecțiunii pe termen lung. Este important să știți că există resurse și profesioniști care vă pot ajuta să abordați aceste probleme și să îmbunătățiți calitatea vieții voastre sexuale.
Probleme ale vezicii urinare
Problemele legate de vezica urinară sunt destul de comune în cazul SM. Acestea pot include:
- nevoia de a urina mai des decât în mod obișnuit
- senzația bruscă și urgentă de a urina, care poate duce la pierderi de urină involuntare
- dificultatea de a goli complet vezica urinară
- trezirea frecventă în timpul nopții pentru a urina
- infecții recurente ale tractului urinar
Aceste probleme pot avea și alte cauze în afara SM-ului. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră pentru evaluarea și gestionarea corespunzătoare a acestor probleme vezicale.
Probleme intestinale
Multe persoane cu SM se confruntă și cu probleme legate de funcționarea intestinelor. Constipația este cea mai întâlnită problemă. Este posibil să aveți dificultăți în eliminarea materiilor fecale și să o faceți mult mai rar decât în mod normal. Incontinența fecală este mai puțin obișnuită, dar este adesea legată de constipație.
Totuși, unele dintre aceste probleme nu sunt specifice SM și pot fi chiar rezultatul medicamentelor, cum ar fi cele prescrise pentru durere. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră pentru evaluarea și gestionarea adecvată a acestor probleme intestinale.
Probleme de vorbire și înghițire
La un moment dat, cei care au scleroză multiplă pot întâmpina dificultăți în mestecare sau înghițire (disfagie).
De asemenea, vorbirea poate deveni neclară sau greu de înțeles (disartrie). Este important să fiți conștienți de aceste aspecte și să discutați cu medicul vostru pentru a obține sprijin și sfaturi adecvate.
Dacă doriți mai multe detalii despre tratamentul pe care îl puteți urma, vizitați pagina de servicii KINOMED sau apelați la numărul 031 405 5222!
Cauzele și factorii de risc ai sclerozei multiple
Scleroza multiplă (SM) este o afecțiune autoimună, adică sistemul imunitar al corpului atacă greșit o parte sănătoasă a acestuia, în acest caz, creierul sau măduva spinării din sistemul nervos.
În SM, sistemul imunitar atacă în mod eronat stratul care înconjoară și protejează nervii, numit teaca de mielină. Acest proces duce la deteriorarea și cicatrizarea acestei teci de mielină și, potențial, a nervilor subiacenți, ceea ce face ca stimulii care circulă pe acești nervi să devină mai lenți sau să fie perturbați.
Încă nu este clar cu exactitate ce declanșează acest comportament al sistemului imunitar, dar majoritatea experților cred că sunt implicați factori genetici și de mediu, care interacționează într-un mod complex.
Factorii care cresc riscul de scleroză multiplă, conform NHS, OMS și Physio-pedia, sunt:
- Vârsta: debutul apare cel mai des între 20 și 40 de ani, dar boala poate începe și mai devreme sau mai târziu.
- Sexul: femeile sunt de 2–3 ori mai afectate decât bărbații.
- Istoricul familial: riscul crește dacă un părinte, un frate sau o soră are SM. Boala nu se transmite însă direct, ca o boală ereditară clasică.
- Infecția cu virusul Epstein-Barr: virusul care provoacă mononucleoza infecțioasă este asociat cu un risc mai mare.
- Fumatul: fumătorii au un risc de aproximativ două ori mai mare de a dezvolta SM (NHS).
- Nivelul scăzut de vitamina D și expunerea redusă la soare: SM este mai frecventă la latitudini mari, departe de Ecuator (OMS).
Cum se pune diagnosticul de scleroză multiplă
Nu există un singur test care să confirme scleroza multiplă. Diagnosticul îl pune medicul neurolog, care combină examenul clinic cu investigațiile și exclude alte boli cu simptome asemănătoare. OMS descrie SM drept un „diagnostic de excludere”.
Investigațiile folosite cel mai des sunt:
- Examenul neurologic: verifică forța, reflexele, sensibilitatea, coordonarea, echilibrul și vederea.
- RMN-ul cerebral și medular: arată leziunile (plăcile) din creier și măduva spinării. Este investigația centrală.
- Puncția lombară: analiza lichidului cefalorahidian caută benzile oligoclonale, un semn de inflamație în sistemul nervos central.
- Potențialele evocate: măsoară cât de repede ajung la creier semnalele de la ochi sau urechi.
- Analizele de sânge: ajută la excluderea altor afecțiuni care pot imita SM.
- Tomografia în coerență optică (OCT): poate arăta afectarea nervului optic.
Neurologul aplică criteriile McDonald, care cer dovada unor leziuni apărute în zone diferite ale sistemului nervos și în momente diferite. Procesul de diagnostic poate dura ceva timp, dar este crucial pentru a începe tratamentul adecvat și pentru a gestiona corect afecțiunea.
Când să mergi la medic
Mergi la medic dacă ai simptome ale sclerozei multiple care nu dispar sau revin în mod regulat. Simptomele SM sunt frecvente și pot avea multe alte cauze, dar merită verificate de un specialist.
Gândiți-vă la sănătatea voastră ca la o prioritate, iar dacă simțiți oboseală constantă sau aveți senzația de amorțeală sau furnicături, discutați cu medicul vostru de familie. El vă poate îndruma către un specialist în neurologie pentru o evaluare mai detaliată.
Amânarea consultului poate lăsa simptomele să se agraveze și poate întârzia tratamentul de fond. Terapiile modificatoare ale bolii funcționează cel mai bine când sunt începute devreme, iar ignorarea simptomelor poate afecta și sănătatea emoțională, prin stres, anxietate și depresie.
Sună la 112 sau mergi imediat la Urgențe dacă apar brusc slăbiciune sau amorțeală într-un braț, pierderea ori încețoșarea vederii sau probleme de echilibru și coordonare. Acestea pot fi semnele unui accident vascular cerebral (NHS).
Dacă doriți mai multe detalii despre tratamentul pe care îl puteți urma, vizitați pagina de servicii de electroterapie sau apelați la numărul 031 405 5222!
Tratamentul sclerozei multiple
Există în prezent mai multe tratamente aprobate pentru SM care ajută la gestionarea bolii, iar în paralel se dezvoltă diverse terapii experimentale pentru SM. Este important să discutați cu medicul vostru pentru a evalua și a alege cea mai potrivită opțiune de tratament în funcție de stadiul și nevoile voastre individuale.
Tratamente pentru modificarea progresiei bolii
Tratamentele destinate să influențeze evoluția sclerozei multiple (SM) sunt cunoscute sub denumirea de terapii modificatoare ale bolii. Majoritatea acestor terapii vizează suprimarea sau reglarea sistemului imunitar și reducerea inflamației, ceea ce încetinește progresia bolii și contribuie la prevenirea recăderilor.
Deoarece nu există un consens clar cu privire la alegerea unei terapii modificatoare ale bolii în detrimentul alteia, educația pacienților și luarea deciziilor împreună sunt aspecte esențiale în stabilirea celui mai potrivit plan de tratament pentru fiecare individ. Profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să informeze pacienții cu privire la beneficiile și riscurile potențiale ale fiecărei terapii modificatoare în parte.
Tratamentele pentru recădere
Recăderea este o perioadă în care apar simptome noi sau simptomele existente se înrăutățesc. Agravarea are loc din cauza inflamației active din sistemul nervos central. Aceste recăderi pot varia în gravitate, iar nu toate necesită tratament specific. Prin urmare, deciziile privind tratamentul se iau pe baza fiecărui caz în parte.
Cele mai comune tratamente utilizate pentru gestionarea recăderilor includ:
- Corticosteroizi: Acestea includ glucocorticoizi precum Prednison și Metilprednisolon și sunt considerate prima opțiune de tratament pentru recăderile severe. Aceste terapii imită hormonul glucocorticoid natural, cortizolul, reducând inflamația și accelerând recuperarea pacientului după o recădere.
- Produse conținând o formă purificată a hormonului adrenocorticotrop (ACTH): Această opțiune poate fi folosită ca alternativă pentru gestionarea recăderilor la pacienții care nu răspund bine la corticosteroizi sau nu tolerează astfel de medicamente. Produsele cu ACTH pot reduce inflamația și accelera recuperarea după o recădere prin stimularea producției de cortizol și a altor hormoni adrenocorticali.
- Plasmafereza (schimbul de plasmă): Aceasta este o procedură care presupune îndepărtarea și înlocuirea plasmei din sângele unei persoane. Acest proces elimină anticorpii și alte proteine care ar putea contribui la inflamația asociată cu SM. Plasmafereza este considerată uneori atunci când pacienții nu răspund adecvat la tratamentul cu corticosteroizi.
Este important ca pacienții să discute cu medicii lor pentru a stabili cel mai potrivit tratament în funcție de situația lor individuală. Un tratament adecvat poate contribui la reducerea simptomelor și la o recuperare mai eficientă după o recădere.
Tratamentul simptomelor
Alte medicamente tratează simptomele: oboseala, rigiditatea musculară, durerea, depresia sau problemele urinare și sexuale. Potrivit OMS, ele nu schimbă evoluția bolii, dar ajută la controlul simptomelor și la calitatea vieții.
Dacă ați decis că este momentul să tratați această afecțiune și să vă îmbunătățiți calitatea vieții, vă invităm să accesați pagina de servicii KINOMED sau apelați la numărul 031 405 5222!
Kinetoterapie și recuperare în scleroza multiplă
Kinetoterapia și recuperarea medicală ajută persoanele cu scleroză multiplă să-și păstreze forța, mersul, echilibrul și independența. Nu încetinesc boala în sine, dar reduc impactul simptomelor. OMS precizează că specialiștii în recuperare pot îmbunătăți funcționalitatea și calitatea vieții și pot reduce rigiditatea și spasmele musculare.
Există mai multe modalități de tratament pentru SM, care includ nu doar medicamente pentru controlul bolii și a simptomelor asociate, ci și terapii pentru alte aspecte ale îngrijirii. Acestea includ fizioterapie, exerciții, acupunctură, reabilitare concentrată pe îmbunătățirea funcționalității, sprijin emoțional și o alimentație mai sănătoasă.
Evaluarea inițială
Programul pornește de la o evaluare. Kinetoterapeutul folosește scale standardizate, care arată de unde pornești și cum progresezi:
- EDSS (Expanded Disability Status Scale): scala de dizabilitate folosită de neurologi.
- Testul de mers pe 25 de picioare (Timed 25-Foot Walk): viteza de mers.
- Scala Berg: echilibrul și riscul de cădere.
- Scala Ashworth modificată: gradul de spasticitate.
- Chestionarul MSIS-29: impactul bolii asupra vieții de zi cu zi.
Fizioterapie
Fizioterapia se concentrează pe exerciții care vă pot ajuta să vă tonifiați musculatura, să îmbunătățiți mersul, echilibrul și coordonarea. Scopul principal este să vă ajute să mențineți un nivel de funcționalitate optim. Aceasta este importantă pentru mobilitate și poate ajuta și la depășirea dificultăților legate de înghițire, precum și la rezolvarea altor probleme legate de activitățile zilnice.
Exerciții
Este recomandat să faceți exerciții regulat, deoarece acestea pot contribui la reducerea oboselii și la gestionarea altor simptome ale SM. Exercițiile pot îmbunătăți, de asemenea, starea de sănătate cardiovasculară, forța generală și funcția vezicii urinare și a intestinelor, precum și starea de spirit și bunăstarea. Programele de exerciții ar trebui personalizate în funcție de nevoile și capacitățile fiecăruia. Natația sau kinetoterapia adaptate nevoilor fiecărui pacient sunt exemple de activități care pot aduce beneficii.
Exercițiile aerobe, de forță și de echilibru au cele mai solide dovezi în SM (Physio-pedia). Programul exact îl stabilește kinetoterapeutul, după evaluare:
Tip de exercițiu | Frecvență | Durată / intensitate | Ce urmărește |
Aerob (bicicletă, mers, înot) | 2–3 ori pe săptămână | 10–30 de minute, intensitate moderată | Rezistență la efort, oboseală, sănătate cardiovasculară |
Forță (grupe musculare mari) | 2 ori pe săptămână | Progresiv, adaptat | Forță, mers, ridicarea de pe scaun |
Echilibru și coordonare | Regulat, în program | Exerciții adaptate nivelului | Stabilitate, prevenirea căderilor |
Stretching și mobilitate | Zilnic | Accent pe membrele inferioare | Reducerea rigidității și spasticității |
Gestionarea oboselii și a căldurii
- Împarte efortul în reprize scurte și planifică activitățile importante când ai cea mai multă energie.
- Alege un mediu răcoros pentru exerciții; tehnicile de răcire ajută la evitarea agravării temporare a simptomelor.
- Păstrează un program de somn regulat și evită, cu acordul medicului, medicamentele care accentuează oboseala (OMS).
La KINOMED, programul poate combina kinetoterapia cu proceduri de electroterapie, în colaborare cu Departamentul de Neurologie. Pentru o programare, sunați la 031 405 5222.
Cât poți trăi cu scleroză multiplă?
Majoritatea persoanelor cu scleroză multiplă trăiesc până la vârste înaintate. Potrivit NHS, speranța de viață este, în medie, cu câțiva ani mai mică decât în populația generală. Tratamentele s-au îmbunătățit, așa că un diagnostic pus astăzi aduce perspective mai bune decât în trecut.
Evoluția diferă mult de la o persoană la alta. Pentru unii, SM are un impact mic asupra vieții zilnice și pot lucra în continuare. Alții au simptome mai severe și au nevoie de dispozitive de mers sau de ajutor acasă. Contează forma de boală, cât de devreme începe tratamentul de fond, controlul puseelor și menținerea activității fizice.
Stil de viață și factori de risc modificabili
În prezent, nu există o metodă dovedită care să prevină scleroza multiplă. Unii factori de risc pot fi totuși influențați, iar obiceiurile sănătoase ajută la controlul simptomelor la persoanele deja diagnosticate.
Implicarea în activitate fizică
Prin intermediul exercițiilor, o persoană cu SM își tonifiază corpul, îmbunătățește coordonarea și crește forța musculară. Un beneficiu suplimentar constă în stimularea producției de endorfine, care îmbunătățesc starea de spirit și reduc senzația de durere.
Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool
Renunțarea la fumat este cel mai clar factor de risc modificabil: fumătorii au un risc de aproximativ două ori mai mare de a dezvolta SM (NHS). Fumatul afectează negativ și sănătatea pacienților cu SM, deoarece conține numeroase substanțe toxice care pot crește inflamația și afecta sistemul nervos. Consumul de alcool poate intensifica oboseala și perturba coordonarea, având un impact negativ asupra sănătății în cazul persoanelor cu SM.
Nutriție și hidratare
Deși nu există încă suficiente dovezi pentru a recomanda o dietă specială pentru pacienții cu SM, este important să aveți grijă la alimentația dumneavoastră. Alegeți să consumați o varietate de fructe și legume, proteine slabe, fasole, nuci și cereale integrale. În același timp, încercați să limitați consumul de alimente foarte procesate, precum și de produse bogate în zahăr, sare și grăsimi saturate.
O hidratare adecvată susține starea generală de sănătate și poate ajuta la gestionarea constipației, frecventă în SM. Nu există însă dovezi că hidratarea sau somnul ar preveni apariția bolii.
Adoptarea unui program de somn adecvat
Somnul de calitate reprezintă un factor-cheie pentru menținerea unei stări bune de sănătate. Un somn adecvat contribuie la refacerea forțelor fizice și psihice. La persoanele cu SM, un program de somn regulat este una dintre recomandările OMS pentru gestionarea oboselii.
Dacă doriți să aflați cum puteți preveni apariția afecțiunilor asociate cu scleroza multiplă, accesați pagina de servicii Kinetoterapie de prevenție sau contactați-ne la numărul 031 405 5222!
Scleroza multiplă este o afecțiune complexă și imprevizibilă, dar cu tratament adecvat, recuperare și sprijin medical, mulți oameni își pot gestiona simptomele și pot continua să trăiască o viață activă și productivă. Dacă aveți suspiciuni, discutați cu un specialist în neurologie.
Pentru un plan de tratament potrivit, programați o consultație neurologie pe programari@kinomed.ro sau sunați-ne la numărul 031 405 5222!
Întrebări frecvente despre scleroza multiplă
Ce simptome ai când ai scleroză multiplă?
Cele mai frecvente simptome sunt oboseala extremă, tulburările de vedere (vedere dublă, durere oculară, nevrită optică), amorțelile și furnicăturile, slăbiciunea și rigiditatea musculară și problemele de echilibru. Pot apărea și tulburări de memorie și concentrare, depresie și probleme urinare sau sexuale. Simptomele diferă de la o persoană la alta și pot veni în pusee.
Cât poți trăi cu scleroză multiplă?
Majoritatea persoanelor cu scleroză multiplă trăiesc până la vârste înaintate. Potrivit NHS, speranța de viață medie este cu câțiva ani mai mică decât în populația generală. Prognosticul depinde de forma bolii, de tratamentul de fond început din timp și de controlul simptomelor și complicațiilor.
Ce provoacă scleroza multiplă?
Scleroza multiplă apare când sistemul imunitar atacă mielina din creier și măduva spinării. Declanșatorul exact nu se cunoaște. Contribuie o combinație de factori genetici și de mediu: istoricul familial, infecția cu virusul Epstein-Barr, fumatul, nivelul scăzut de vitamina D și sexul feminin.
Ce analize se fac pentru scleroza multiplă?
Nu există o singură analiză care să confirme boala. Neurologul face un examen clinic și recomandă RMN cerebral și medular, puncție lombară pentru benzile oligoclonale, potențiale evocate și analize de sânge pentru excluderea altor afecțiuni. Diagnosticul se bazează pe criteriile McDonald.
Poate o puncție lombară să detecteze scleroza multiplă?
Puncția lombară nu pune singură diagnosticul, dar îl susține. Analiza lichidului cefalorahidian poate arăta benzi oligoclonale, un semn de inflamație în sistemul nervos central. Rezultatul se interpretează împreună cu examenul neurologic și cu RMN-ul.
Ce medicamente se folosesc în scleroza multiplă?
Se folosesc trei categorii. Terapiile modificatoare ale bolii reduc numărul și severitatea puseelor și încetinesc evoluția. Corticosteroizii tratează puseele acute. Alte medicamente controlează simptomele, precum spasticitatea, durerea, oboseala sau problemele urinare. Alegerea o face neurologul, împreună cu pacientul.
Există medicamente interzise în scleroza multiplă?
Nu există o listă unică, valabilă pentru toți pacienții. Unele medicamente pot interacționa cu terapia de fond sau pot accentua simptome precum oboseala, motiv pentru care OMS recomandă evitarea celor care agravează oboseala. Înainte de orice medicament nou, supliment sau vaccin, întreabă neurologul care îți urmărește tratamentul.
Scleroza multiplă se vindecă?
Nu, scleroza multiplă nu se vindecă în prezent. Boala poate fi însă controlată: terapiile modificatoare reduc puseele și încetinesc progresia, iar kinetoterapia și recuperarea ajută la păstrarea mobilității și a independenței. Orice promisiune de vindecare trebuie privită cu prudență.
Scleroza multiplă este ereditară?
Scleroza multiplă nu se transmite direct de la părinți la copii. Totuși, riscul este mai mare dacă un părinte, un frate sau o soră are boala, potrivit NHS. Genele cresc predispoziția, dar sunt necesari și factori de mediu pentru ca boala să apară.
Ce exerciții sunt recomandate în scleroza multiplă?
Sunt recomandate exercițiile aerobe moderate, de 2–3 ori pe săptămână, câte 10–30 de minute, exercițiile de forță de două ori pe săptămână, exercițiile de echilibru și stretchingul zilnic. Programul se adaptează după evaluarea kinetoterapeutului, de preferat într-un mediu răcoros.
Articol scris de Dr. Alina Poalelungi, medic primar neurologie. Ultima actualizare: octombrie 2026.
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.
Surse
- https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/multiple-sclerosis
- https://www.nhs.uk/conditions/multiple-sclerosis/
- https://www.physio-pedia.com/Multiple_Sclerosis_(MS)
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9701161/

