Entorsa: cauze, grade, simptome, tratament și recuperare

La KINOMED București, entorsele sunt evaluate de medici de recuperare medicală și ortopedie, iar recuperarea se face cu fizioterapie și kinetoterapie adaptate gradului leziunii. Mai jos afli ce este entorsa, cum o recunoști, ce faci în primele ore și cât durează vindecarea.

Entorsa este o leziune a ligamentelor care stabilizează o articulație, produsă prin întinderea lor peste limita normală, de obicei la o răsucire sau o cădere. Apare cel mai des la gleznă, genunchi, pumn și degete. Se clasifică în trei grade, de la întindere ușoară (gradul I) la ruptură completă (gradul III).

Primele 48–72 de ore se gestionează prin protecție, gheață, compresie și ridicarea membrului. Mergi la medic dacă nu te poți sprijini pe picior sau apare o deformare.

Te-ai accidentat la gleznă, genunchi sau mână? Nu lăsa o entorsă să devină o problemă cronică.

O articulație umflată și dureroasă după o răsucire nu înseamnă întotdeauna o simplă entorsă, iar recuperarea corectă începe cu un diagnostic clar. La KINOMED, medicul evaluează gradul leziunii și exclude o fractură sau o luxație. Apoi îți recomandă un plan de fizioterapie și kinetoterapie care să redea articulației stabilitatea și să reducă riscul unei noi entorse.

Programează o consultație la KINOMED și află ce se întâmplă cu articulația ta și ce ai de făcut mai departe.

Programează-te online sau sună la 031 405 5222.

Entorsele sunt leziuni comune, dar dureroase, ce pot apărea la orice vârstă, fie că ești un atlet sau o persoană sedentară, de multe ori din neatenție sau din grabă.

Nu este o leziune ce ar trebui neglijată, iar în continuare îți vom spune care sunt cauzele și simptomele acestui tip de leziuni, ce opțiuni de tratament există, dar și ce probleme pot apărea dacă nu este tratată corect și la timp.

Ce este entorsa?

Entorsa reprezintă o leziune a ligamentelor care consolidează o articulație, cauzată de întinderea peste limita lor normală din punct de vedere anatomic. Practic, forțele mecanice care depășesc limitele capsulei articulare și ale ligamentelor de susținere determină entorsele.

Cele mai frecvente localizări sunt glezna, genunchiul, încheietura mâinii și degetele. Entorsa este confundată adesea cu luxația; diferențele sunt explicate mai jos.

Cum se produce entorsa: inversie și eversie

Din punct de vedere al mecanismului de producere, se poate vorbi de două tipuri de entorsă, luând ca exemplu entorsele de gleznă:

Entorsa prin inversie

Entorsa prin inversie este cel mai comun tip de entorsă și se produce atunci când talpa piciorului se rotește spre interior și sunt afectate ligamentele din partea exterioară a gleznei (ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular și ligamentul talofibular posterior).

Conform Physio-pedia, aproximativ 85% dintre entorsele de gleznă sunt leziuni ale ligamentelor laterale, adică entorse prin inversie. În limbaj popular, aceasta este „glezna scrântită”.

Entorsa prin eversie

Entorsa prin eversie se produce atunci când talpa piciorului se rotește spre exterior și sunt afectate ligamentele din partea internă a gleznei.

Entorsă, luxație, întindere musculară sau fractură?

Entorsa afectează ligamentele, luxația înseamnă ieșirea unui os din articulație, întinderea afectează mușchiul, iar fractura, osul. Simptomele se suprapun, așa că diagnosticul îl pune medicul.

Leziune

Ce structură e afectată

Semne tipice

Ce faci

Entorsă

Ligamentele articulației

Durere, umflătură, vânătaie, instabilitate

Protecție, gheață, compresie; consult la grad II–III

Luxație

Articulația: oasele își pierd contactul normal

Deformare evidentă, imposibilitatea de a mișca articulația

Nu încerca să o repui; mergi de urgență la medic

Întindere musculară

Mușchiul sau tendonul

Durere la contracție, spasm, crampe

Repaus relativ, gheață, reluare treptată

Fractură

Osul

Pocnet la impact, durere la apăsarea osului, deformare

Imobilizare și radiografie de urgență

Luxația apare la traumatisme mai puternice și e frecvent însoțită de leziuni ligamentare. Termenul popular „gleznă luxată” desemnează, de cele mai multe ori, tot o entorsă.

Clasificarea entorselor: gradul I, II și III

În funcție de severitatea sa, entorsa se clasifică astfel:

Entorsa gradul I

Gradul I prezintă un grad scăzut de tumefiere, iar întinderea mecanică ce a afectat structurile ligamentare permite susținerea greutății corpului;

Entorsa gradul II

Gradul II prezintă un grad moderat de tumefiere și rupere incompletă a ligamentelor, poate fi prezentă instabilitatea ușoară, iar durerea este prezentă la susținerea greutății;

Entorsa gradul III

Gradul III prezintă tumefiere severă și sunt definite de ruptura completă a cel puțin unui ligament, se observă instabilitatea, iar deplasarea este imposibilă.

Pe scurt, gradele entorsei se compară astfel:

Grad

Leziunea ligamentului

Umflătură

Sprijin pe picior

Recuperare orientativă (gleznă)

I – ușoară

Întindere, micro-leziuni

Ușoară

Posibil

1–3 săptămâni

II – moderată

Ruptură parțială

Moderată, cu vânătaie

Dureros

3–6 săptămâni

III – severă

Ruptură completă

Severă

Imposibil

Câteva luni

Duratele sunt orientative și variază de la pacient la pacient. În cazul sportivilor de performanță, entorsa este una dintre cele mai întâlnite accidentări, dar și una din cele mai delicate în procesul de recuperare.

Simptomele entorsei

Această patologie are ca simptomatologie durerea locală, urmată de inflamare locală, schimbarea coloritului tegumentului și, în cazurile mai grave, instabilitate articulară.

Concret, după o entorsă poți observa:

  •       durere, sensibilitate și umflătură în jurul articulației;
  •       vânătaie (echimoză), care poate coborî spre degete;
  •       un „pocnet” sau o senzație de rupere în momentul accidentării;
  •       dificultate sau imposibilitatea de a te sprijini pe picior ori de a folosi mâna;
  •       senzația că articulația „fuge” sau cedează (instabilitate).

Prezinți simptomele descrise? Crezi că ai putea suferi de această afecțiune? Solicită o programare la 031 405 5222!

Cauzele entorselor și factorii de risc

Principala cauză a entorsei este reprezentată de o acțiune mecanică asupra articulației, în principiu prin mecanismul de inversie. Aceasta atrage după sine lezarea ligamentelor, a capsulei articulare, dar și posibilitatea de fractură la nivel osos.

O astfel de leziune se poate produce, de exemplu, în timp ce mergi pe o suprafață denivelată, cazi sau te împiedici, practici un sport (este una dintre cele mai întâlnite accidentări în sport) sau atunci când porți încălțăminte nepotrivită.

Anumiți factori cresc riscul de entorsă. Contează și:

  •       echilibrul deficitar și forța scăzută a mușchilor gleznei și șoldului;
  •       sporturile cu sărituri și schimbări bruște de direcție;
  •       oboseala musculară, lipsa încălzirii și greutatea corporală crescută.

Entorsa în funcție de articulație

Entorsa de gleznă

Entorsa de gleznă apare atunci când ligamentele care fac legătura între oasele piciorului și cele ale gambei sunt întinse sau rupte, ca urmare a unui pas făcut greșit. Durata de recuperare în cazul entorsei de gleznă diferă în funcție de gradul de severitate a acesteia. În cazul entorsei de gradul I, recuperarea durează între 1 și 3 săptămâni. În cazul entorsei de gradul II, recuperarea durează între 3 și 6 săptămâni. Recuperarea entorsei de gradul III durează până la câteva luni.

Entorsa de genunchi

Entorsa genunchiului este un traumatism produs prin suprasolicitarea sau ruperea ligamentelor la nivelul genunchiului. Atunci când apare o entorsă a genunchiului înseamnă că unul din cele patru ligamente a fost afectat. Recuperarea în cazul entorsei de genunchi durează între 2 și 4 săptămâni, în cazul celor de gradul I și II. În cazul entorselor de genunchi ce necesită operație, recuperarea durează între 4 și 6 luni. O entorsă de genunchi este considerată vindecată atunci când genunchiul nu mai este umflat și nu mai prezintă durere, putând fi mișcat cu ușurință (Healthline).

Entorsa de deget la mână

Entorsa la degetul mâinii se produce când ligamentele unei articulații a degetului sunt întinse sau rupte, de obicei la o lovitură directă (de exemplu, de minge) sau la o cădere cu sprijin pe mână. Dacă falanga iese din articulație, este vorba de o luxație, nu de o entorsă. Recuperarea diferă în funcție de gradul de severitate. Pentru gradul I, durata de recuperare poate fi de doar câteva zile. Pentru gradul II, recuperarea durează între 3 și 6 săptămâni. În cazul gradului III, recuperarea poate dura de 2 sau de 3 ori mai mult decât în cazul gradului II.

Entorsa de pumn (încheietura mâinii)

Entorsa de pumn apare frecvent la căderea pe mâna întinsă. Durerea la baza degetului mare trebuie evaluată de medic, pentru că poate ascunde o fractură de scafoid.

Entorsa de umăr

Entorsa de umăr se produce prin ruperea sau întinderea ligamentelor de la nivelul umărului. Formele ușoare se recuperează în câteva săptămâni; cele severe cer recuperare ghidată de medic.

Când mergi la medic după o entorsă

O entorsă minoră se poate trata acasă, dar unele semne cer consult medical. Mergi de urgență la medic dacă:

  •       ai auzit un pocnet puternic în momentul accidentării;
  •       articulația are o formă modificată sau stă într-un unghi neobișnuit;
  •       nu te poți sprijini deloc pe picior sau nu poți face mai mult de câțiva pași;
  •       zona este amorțită, furnică sau pielea devine palidă, albăstruie ori rece;
  •       durerea devine de nesuportat, iar umflătura și vânătaia cresc;
  •       ai febră sau frisoane, care pot semnala o infecție.

Programează un consult și dacă umflătura nu scade după 48–72 de ore (NHS).

Diagnosticul de entorsă

Pentru a stabili despre ce tip de leziune este vorba, o entorsă sau o luxație, medicul tău va efectua mai întâi un examen clinic. Va verifica dacă este prezentă inflamația articulației sau dacă aceasta este învinețită, dacă locul respectiv este sensibil la atingere, dar și cât de mult o poți mișca.

La gleznă, medicul poate folosi teste specifice de stabilitate, precum testul sertarului anterior și testul de înclinare talară (talar tilt). Nevoia de radiografie se decide cu regulile Ottawa (Ottawa ankle rules).

Pentru a exclude o fractură ori alte tipuri de leziuni, se mai pot realiza și teste imagistice: o radiografie, o ecografie de părți moi sau RMN, mai ales când se suspectează o ruptură ligamentară completă.

Primul ajutor: ce faci în primele 48–72 de ore

În prima fază se recomandă evitarea „încărcării” articulației afectate și compresie locală. În faza acută se recomandă protocolul R.I.C.E. Acesta presupune:

Odihna (Rest)

Imediat ce simți durere, ia o pauză de la orice activitate ce solicită articulația afectată;

Gheața (Ice)

Gheața se aplică pe zona afectată, însă niciodată direct pe piele; înfășoar-o într-un prosop. NHS recomandă aplicarea gheții până la 20 de minute, la fiecare 2–3 ore, în primele 2–3 zile.

Compresia (Compression)

Compresia poate limita inflamația; atenție însă ca bandajele să nu fie prea strânse;

Ridicarea (Elevation)

Ridicarea trebuie să fie executată mai sus de nivelul inimii cât mai mult posibil, în primele 48 de ore de la producerea leziunii; și acest lucru contribuie la gestionarea inflamației.

Ce să eviți în primele zile

Evită căldura, alcoolul și masajul zonei, pentru că pot accentua umflătura. „Leacurile băbești” nu au dovezi că grăbesc vindecarea ligamentului.

Când durerea permite, mișcă ușor articulația. Protocoalele actuale (POLICE, PEACE & LOVE) pun accent pe încărcare progresivă și mișcare timpurie, nu pe repaus prelungit.

Tratamentul și recuperarea după entorsă la KINOMED

Tratamentul entorsei se stabilește în funcție de severitatea leziunii. În faza acută se recomandă primul ajutor descris mai sus, urmat de un consult de specialitate și, la nevoie, de o investigație imagistică. În urma stabilirii diagnosticului de entorsă, se începe cu o serie de proceduri de fizioterapie pentru reducerea edemului, cum ar fi electroterapia, ultrasunetul, crioterapia, LASER.

Când inflamația locală a fost pusă sub control, începe programul kinetic axat pe redobândirea mobilității articulare, reeducarea propriocepției și a echilibrului și creșterea forței musculare statice și dinamice. Programul se desfășoară în cadrul serviciului de kinetoterapie.

La entorsele severe sau repetate se recomandă o orteză semirigidă pentru o perioadă. Gradul III cu instabilitate importantă poate necesita imobilizare sau, rar, operație.

În cadrul clinicii KINOMED, pacienții cu astfel de diagnostic beneficiază de un număr de medici cu specialitate în ortopedie și traumatologie, dar și în recuperare medicală, cu experiență în abordarea entorselor, atât pentru persoanele sedentare, cât și pentru sportivii de performanță.

De asemenea, cu ajutorul Walker View clinica KINOMED recomandă pacienților o evaluare dinamică a mersului, astfel încât pacientul să conștientizeze deficiențele apărute în urma traumatismului. La sfârșitul tratamentului recuperator, pacientul este îndemnat să efectueze o reevaluare a mersului, pentru a putea observa rezultatele. Walker View cuprinde și capacitate de antrenament pentru momentul în care pacientul poate încărca total articulația, astfel ca redoarea articulară să fie tratată în mod eficient și rapid.

O altă abordare terapeutică utilizează Huber 360, care ne permite să efectuăm un plan de tratament care să conțină toate obiectivele necesare planului kinetic de recuperare. Atât în cazul persoanelor sedentare, cât și în cazul sportivilor, acest aparat este o unealtă multifuncțională, ce ne permite să lucrăm în mod activ mobilitatea articulară, forța musculară, propriocepția, coordonarea și echilibrul, toate într-o singură ședință.

Exerciții de recuperare după entorsa de gleznă

Recuperarea trece prin etape, de la mișcări simple la exerciții complexe. Ritmul îl stabilește kinetoterapeutul.

Etapă

Obiectiv

Exemple de exerciții

1. Mobilitate

Recâștigarea mișcării fără durere

Mișcări ale gleznei în sus și în jos, „scrierea alfabetului” cu degetele piciorului

2. Forță

Întărirea mușchilor gleznei și ai gambei

Exerciții cu bandă elastică, ridicări pe vârfuri

3. Echilibru și propriocepție

Controlul articulației

Sprijin pe un picior, apoi pe suprafețe instabile

4. Exerciții funcționale

Pregătirea pentru efort

Mers rapid, alergare ușoară, sărituri controlate

5. Revenirea la sport

Prevenirea recidivei

Schimbări de direcție, exerciții specifice sportului

Nu relua sportul doar pentru că durerea a dispărut: fără forță și echilibru, riscul de recidivă crește.

În cât timp se vindecă o entorsă?

În majoritatea cazurilor, entorsa nu este o leziune gravă. În cât timp se vindecă o entorsă depinde de severitatea acesteia și, bineînțeles, dacă este sau nu tratată corect. De cele mai multe ori, refacerea ligamentelor va dura cel puțin câteva săptămâni. În cazurile severe, vindecarea poate dura chiar și câteva luni. Așa că dacă ai simptome care te îngrijorează, consultă un specialist. Cu cât mai repede se stabilește un diagnostic și un plan de tratament, cu atât mai bun este prognosticul.

Conform NHS, majoritatea entorselor se simt mai bine după aproximativ 2 săptămâni, dar efortul intens, cum este alergarea, trebuie evitat până la 8 săptămâni, din cauza riscului de agravare.

Localizare

Grad ușor

Grad moderat

Grad sever

Gleznă

1–3 săptămâni

3–6 săptămâni

Câteva luni

Genunchi

2–4 săptămâni (gradele I–II)

2–4 săptămâni (gradele I–II)

4–6 luni dacă necesită operație

Deget la mână

Câteva zile

3–6 săptămâni

De 2–3 ori mai mult decât gradul II

Vă stăm la dispoziție, online sau la telefon 031 405 5222, pentru a beneficia de un consult de specialitate și a afla ce tipuri de servicii și produse te pot ajuta să te refaci în totalitate: Programează-te acum!

Riscuri și complicații

Atunci când nu este tratată corect, pot apărea complicații ale entorsei. În entorsele severe, ligamentul poate smulge un mic fragment de os (fractură prin avulsie), iar o fractură asociată poate trece neobservată fără examen clinic și radiografie. Dacă aceasta nu este identificată rapid, există riscul de agravare.

Un alt risc existent, mai ales în cazul sportivilor, este nerespectarea procesului de recuperare. Acest scenariu aduce după sine instabilitate articulară persistentă, chisturi sinoviale la nivelul articulației etc.

Entorsa de gleznă are o tendință mare de recidivă. Recidiva este de aproximativ 30% în primul an, iar 19–72% dintre pacienți rămân cu simptome, în funcție de studiu.  Aproximativ 20% dintre pacienții cu entorsă acută de gleznă dezvoltă instabilitate cronică a gleznei (Al-Mohrej și Al-Kenani, 2016).

Cum previi entorsele

Entorsele pot fi prevenite, de exemplu, prin alegerea încălțămintei potrivite și o mai mare atenție când vine vorba de suprafața pe care mergi sau alergi. De asemenea, încălzirea corespunzătoare înainte de a efectua exerciții fizice ori orice altă activitate ce presupune efort fizic poate contribui la prevenirea entorselor, precum și a unor afecțiuni precum tendinita ahileană sau ruptura de triceps sural.

Alte măsuri utile:

  • exerciții de echilibru și forță, mai ales după o entorsă;
  • orteză sau taping la sport în primele luni după entorsă;
  • revenirea la sport doar după finalizarea recuperării.

Întrebări frecvente despre entorsă

Care este diferența dintre entorsă și luxație?

Entorsa este întinderea sau ruperea ligamentelor, iar oasele rămân în poziția normală. Luxația înseamnă că oasele unei articulații își pierd contactul normal, de obicei cu deformare vizibilă. Luxația este o urgență și se reduce doar de medic. O entorsă ușoară se poate gestiona inițial acasă, cu prim ajutor.

În primele 2–3 zile se pune gheață, nu căldură. Aplică gheața înfășurată într-un prosop, până la 20 de minute, la fiecare 2–3 ore. Căldura, alcoolul și masajul pot crește umflătura în această perioadă. După faza acută, căldura locală poate fi folosită doar la recomandarea medicului sau a kinetoterapeutului.

La o entorsă de gradul I, de obicei poți merge, chiar dacă simți durere. La gradul II mersul este dureros, iar la gradul III sprijinul este de regulă imposibil. Dacă nu poți face patru pași sau durerea e foarte mare, mergi la medic. Este posibil să fie nevoie de o radiografie.

Bandajul elastic se folosește mai ales în primele zile, ca să limiteze umflătura. Nu trebuie să fie strâns: dacă degetele se învinețesc sau amorțesc, slăbește-l. Durata compresiei, nevoia unei orteze și momentul renunțării la ea depind de gradul entorsei și le stabilește medicul.

Leacurile tradiționale, precum oțetul, cartoful sau frunzele de varză, pot da o senzație de răcorire. Nu există însă dovezi că ajută ligamentul să se vindece. Ele nu înlocuiesc gheața, compresia, ridicarea membrului și evaluarea medicală. Compresele cu alcool sau căldura pot chiar accentua umflătura în primele zile.

Pentru durere se pot folosi analgezice uzuale sau antiinflamatoare sub formă de gel ori tablete, la recomandarea medicului sau a farmacistului. Unele ghiduri de fizioterapie sugerează evitarea antiinflamatoarelor în primele zile, pentru a nu interfera cu vindecarea. Nu lua medicamente fără să verifici contraindicațiile.

O entorsă de genunchi de gradul I sau II se recuperează, de regulă, în 2–4 săptămâni. Când ligamentul este rupt complet și necesită operație, recuperarea poate dura 4–6 luni. Genunchiul este considerat vindecat când nu mai este umflat, nu doare și se mișcă ușor.

Este întinderea sau ruperea ligamentelor de la încheietura mâinii sau de la articulațiile degetelor. Apare de obicei la o cădere cu sprijin pe mână sau la o lovitură directă, de exemplu de minge. Durerea la baza degetului mare trebuie verificată de medic, pentru că poate ascunde o fractură.

După o entorsă, ligamentele și controlul neuromuscular al gleznei rămân slăbite dacă recuperarea nu e completă. De aceea, o entorsă anterioară este cel mai important factor de risc pentru alta. Aproximativ 20% dintre pacienți dezvoltă instabilitate cronică. Exercițiile de echilibru și forță reduc acest risc.

Radiografia este necesară când există suspiciune de fractură. Medicii folosesc regulile Ottawa: durere la apăsarea anumitor zone osoase ale gleznei sau ale piciorului și incapacitatea de a face patru pași. Un pocnet la accidentare, deformarea sau durerea foarte mare sunt și ele motive pentru imagistică.

Programează-te la o consultație pe programari@kinomed.ro și hai să urmezi tratamentul potrivit restabilirii sănătății tale!

Tarifele pentru serviciile Kinomed sunt disponibile aici.

Fă o programare acum!

 

Articol scris de Dr. Mirela-Patricia Niculae, medic specialist recuperare medicală. Ultima actualizare: octombrie 2026.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Surse

  •  https://www.physio-pedia.com/Ankle_Sprain
  •  https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5054646/
  •  https://www.nhs.uk/conditions/sprains-and-strains/
  •  https://www.health.harvard.edu/pain/recovering-from-an-ankle-sprain
  •  https://www.healthline.com/health/sprained-knee#outlook
  •  https://www.medicalnewstoday.com/articles/320450#when-to-see-a-doctor

 

Share the Post:

Related Posts

Sună la 031 405 5222