Entorsa de glezna: Cauze, simptome, tratament

Entorsele de glezna sunt leziuni comune, dar dureroase, ce pot aparea la orice varsta, fie ca esti un atlet sau o persoana sedentara, de multe ori din neatentie sau din graba.[1][2] Nu este o leziune ce ar trebui neglijata, iar in continuare iti vom spune care sunt cauzele si simptomele acestui tip de leziuni, ce optiuni de tratament exista, dar si ce probleme pot aparea daca nu este tratata corect si la timp. 

Ce este entorsa de glezna? 

Entorsa reprezinta o leziune a ligamentelor care consolideaza o articulatie, cauzata de intinderea peste limita lor normala din punct de vedere anatomic. Practic, fortele mecanice care depasesc limitele capsulei articulare si ale ligamentelor de sustinere determina entorsele. 

Este confundata adesea cu luxatia gleznei, insa este important sa se faca diferena intre cele doua tipuri de leziuni. Daca entorsa este intinderea ligamentelor peste limita lor normala, luxatia inseamna in primul rand ruperea ligamentelor ce inconjoara articulatia si  deplasarea unui os din articulatie, se produce in urma unor traumatisme.[4]

Tipuri de entorse ale gleznei 

Din punct de vedere al mecanismului de producere, se poate vorbi de doua tipuri de entorsa: 

  • Entorsa prin inversie  – este cel mai comun tip de entorsa si se produce atunci cand talpa piciorului se roteste spre interior si sunt afectate ligamentele din partea exterioara a gleznei (ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular și ligamentul talofibular posterior);
  • Entorsa prin eversie – talpa piciorului se roteste spre exterior si sunt afectate ligamentele din partea interna a gleznei.[1][2] 

Clasificarea entorselor de glezna 

In functie de severitatea sa, entorsa se clasifica astfel:

Gradul I – prezinta un grad scazut de tumefiere, iar intinderea mecanica ce a afectat structurile ligamentare permite sustinerea greutatii corpului;

Gradul II – prezinta un grad moderat de tumefiere si rupere incompleta a ligamentelor, poate fi prezenta instabilitatea usoara, iar durerea este prezenta la sustinerea greutatii;

Gradul III – apare tumefiere severa si sunt definite de ruptura completa a cel putin unui ligament, se observa instabilitatea, iar deplasarea este imposibila.

In cazul sportivilor de performanta, entorsa de glezna este una dintre cele mai intalnite accidentari, dar si una din cele mai delicate in procesul de recuperare.

Cauze

Principala cauza a entorsei de glezna este reprezentata de o actiune mecanica asupra articulatiei gleznei, in principiu prin mecanismul de inversie. Acesta atrage dupa sine lezarea ligamentelor, a capsulei articulare, dar si posibilitatea de fractura la nivelul fibulei.

O astfel de leziune se poate produce, de exemplu, in timp ce mergi pe o suprafata denivelata, cazi sau te impiedici, practici un sport (este una dintre cele mai intalnite accidentari in sport) sau atunci cand porti incaltaminte nepotrivita.[3] 

Entorsele pot fi prevenite, de exemplu, prin alegerea incaltamintei potrivite si o mai mare atentie cand vine vorba de suprafata pe care mergi sau alergi. De asemenea, incalzirea corespunzatoare inainte de a efectua exercitii fizice ori orice alta activitate ce presupune efort fizic poate contribui la prevenirea entorselor, precum si a unor afectiuni precum tendinita ahileana sau ruptura de triceps sural

Simptome

 

 

Aceasta patologie are ca si simptomatologie durerea locala, urmata de inflamare locala, schimbarea coloritului tegumentului si, in cazurile mai grave, instabilitate articulara.

In prima faza se recomanda evitarea “incarcarii” gleznei afectate si compresie locala. In faza acuta se recomanda protocolul R.I.C.E. Acesta presupune: 

  • Odihna (Rest) – imediat ce simti durere, ia o pauza de la orice activitate ce solicita glezna; 
  • Gheata (Ice) – aplica gheata pe zona afectata, insa niciodata direct pe piele; se recomanda aplicarea de comprese cu gheata de 3 – 4 ori pe zi, timp de 20 – 30 de minute;  
  • Compresie (Compression) – in acest fel, se poate limita inflamatia gleznei; atentie insa ca bandajele sa nu fie prea stranse;
  • Ridicarea gleznei (Elevation) – aceasta ar trebui ridicata mai sus de nivelul inimii cat mai mult posibil, in primele 48 de ore de la producerea leziunii; si acest lucru contribuie la gestionarea inflamatiei.[2]  

Riscuri si complicatii 

Atunci cand nu este tratata corect, pot aparea complicatii ale entorsei de glezna.  Un risc foarte mare este in cazul entorselor de gradul 3, care, in cele mai multe scenarii, atrag dupa sine fractura la nivelul fibulei. Daca aceasta fractura nu este identificata rapid, exista riscul de agravare a acestui fenomen. Un alt risc existent, mai ales in cazul sportivilor, este nerespectarea procesului de recuperare. Acest scenariu aduce dupa sine instabilitate articulara permanenta, chisturi sinoviale la nivelul articulatiei gleznei etc.

Diagnostic 

Pentru a stabili despre ce tip de leziune este vorba, o entorsa sau o luxatie, medicul tau va efectua mai intai un examen clinic. Va verifica daca este prezenta inflamatia gleznei sau daca aceasta este invinetita, daca locul respectiv este sensibil la atingere, dar si cat de mult o poti misca.

Pentru a exclude o fractura ori alte tipuri de leziuni, se mai pot realiza si teste imagistice: o radiografie sau RMN.[2] 

Optiuni de tratament pentru entorsa de glezna

 

 

Tratamentul entorsei de glezna se stabileste in functie de severitatea leziunii. In faza acuta se recomanda aplicarea protocolului R.I.C.E., urmat de un consult de specialitate si o investigatie imagistica. In urma stabilirii diagnosticului de entorsa de glezna, se incepe o serie de proceduri de fizioterapie pentru reducerea edemului, cum ar electroterapie, ultrasunet, crioterapie, LASER. Cand inflamatia locala a fost pusa sub control, incepe programul kinetic axat pe redobandirea mobilitatii articulare, reeducarea proprioceptiei si a echilibrului si cresterea fortei musculare statice si dinamice.

In cadrul clinicii KINO MED, pacientii cu astfel de diagnostic beneficiaza de un numar de medici cu specialitate in ortopedie si traumatologie, dar si in recuperare medicala, cu experienta in abordarea entorselor de glezna, atat pentru persoanele sedentare, cat si pentru sportivii de performanta.

De asemenea, cu ajutorul Walker View clinica KINO MED recomanda pacientilor o evaluare dinamica a mersului, astfel incat pacientul sa constientizeze deficientele aparute in urma traumatismului. La sfarsitul tratamentului recuperator, pacientul este indemnat sa efectueze o reevaluare a mersului, pentru a putea observa rezultatele. Walker View cuprinde si capacitate de antrenament pentru momentul in care pacientul poate incarca total articulatia gleznei, astfel ca redoarea articulara sa fie tratata in mod eficient si rapid.

O alta abordare terapeutica utilizeaza Huber 360, care ne permite sa efectuam un plan de tratament care sa contina toate obiectivele necesare planului kinetic de recuperare. Atat in cazul persoanelor sedentare, cat si in cazul sportivilor, acest aparat este o unealta multifunctionala, ce ne permite sa lucram in mod activ mobilitatea articulara, forta musculara, proprioceptia, coordonarea si echilibrul, toate intr-o singura sedinta.

In majoritatea cazurilor, entorsa nu este o leziune grava. In cat timp se vindeca o entorsa depinde de severitatea acesteia si, bineinteles, daca este sau nu tratata corect. De cele mai multe ori, refacerea ligamentelor gleznei va dura cel putin cateva saptamani. In cazurile severe, vindecarea poate dura chiar si cateva luni. Asa ca daca ai simptome care te ingrijoreaza, consulta un specialist. Cu cat mai repede se stabileste cu diagnostic si un plan de tratament, cu atat mai bun este prognosticul. 

Programeaza-te acum, online sau la telefon 0747.992.255, pentru a beneficia de un consult de specialitate si a afla ce tipuri de servicii si produse te pot ajuta sa te refaci in totalitate. 

Bibliografie: 

  1. “Recovering from an Ankle Sprain – Harvard Health.” Harvard Health, Harvard Health, 8 Feb. 2007, www.health.harvard.edu/pain/recovering-from-an-ankle-sprain. Accessed 28 Apr. 2022.
  2. “Sprained Ankle – OrthoInfo – AAOS.” Aaos.org, 2013, orthoinfo.aaos.org/en/diseases–conditions/sprained-ankle/. Accessed 28 Apr. 2022.
  3. the. “Ankle Sprain.” Healthline, Healthline Media, 13 Dec. 2017, www.healthline.com/health/ankle-sprain. Accessed 28 Apr. 2022.
  4. Wedro, Benjamin. “Dislocated Ankle (Ankle Dislocation).” MedicineNet, MedicineNet, 29 Apr. 2021, www.medicinenet.com/dislocated_ankle_ankle_dislocation/article.htm. Accessed 28 Apr. 2022.